Controversata Ordonanță de urgență 114/2018 a condus la schimbarea structurii aprovizionării cu gaze a României, la reducerea producției interne, la majorarea importurilor, la creșterea prețurilor și a tarifelor de interconectare și la scăderea producției de electricitate, România devenind, din exportator net, importator net de energie electrică. Aceste concluzii aparțin agenției de reglementare din domeniul energiei din Ungaria (MEKH) și sunt cuprinse în raportul său referitor la piața gazelor pe 2019.
De ce este important: O astfel de analiză ar fi trebuit publicată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din România, însă cum reglementatorul autohton a fost complicele guvernului la implementarea OUG 114, prin legislația secundară adoptată, probabil că nu va fi realizată niciodată.
În schimb, MEKH nu numai că a efectuat o astfel de analiză, dar remarcă și că majorarea tranzitului de gaze pe ruta Ungaria-România a introdus bani în buzunarele companiilor maghiare, fie prin tarifele de tranzit, fie prin cele de depozitare.
"Ordonanța de urgență adoptată de guvernul român în decembrie 2018 a intensificat tranzacțiile cu gaze, traficul transfrontalier, precum și utilizarea capacitării de depozitare (din Ungaria - n.r.) peste nivelul din anii anteriori”, notează MEKH, instituție similară Autorității Naționale de Reglementare din Domeniul Energiei (ANRE).
Potrivit reglementatorilor maghiari, exporturile de gaze în România au devenit atât de atractive încât anul trecut capacitatea de interconectare a fost utilizată în proporție de aproape 100%, iar rezervările de capacitate pentru anii următori au fost vândute la o primă ridicată.
Dar cum explică MEKH norocul care a picat în capul companiilor maghiare și ghinionul celor din România?
"Schimbarile au fost în principal cauzate de două decizii de politică economică (ale guvernului român, PSD la acel moment -n.r.). Pe de o parte, România nu a încheiat un nou contract de achiziție a gazului pe termen lung cu Gazprom, declarându-și independența față de gazul rusesc. Pe de altă parte, în decembrie 2018 a fost adoptat un pachet de măsuri (OUG 114 - n.r.), fiind plafonat prețul gazelor destinate consumatorilor casnici și industriali (în primă fază, apoi s-a plafonat prețul doar pentru CET-uri - n.r.) și al energiei electrice destinată consumatorilor casnici. Producătorii interni de gaze au fost obligați să ofere producția lor consumatorilor autohtoni la un preț plafonat de aproximativ 14 euro/MWh timp de 3 ani. În plus, a fost percepută o taxă pe cifra de afaceri de 2% de la companiile energetice, ceea ce a majorat costurile respectivelor companii”, rezumă MEKH politica intervenționistă a guvernului Dăncilă.
Reglementatorii maghiari susțin că cele două decizii au schimbat semnificativ structura aprovizionării în România în anul gazifer 2018/19.
"Pe fondul unui nivel de consum aproape identic, volumul producției a scăzut cu 3,8 TWh. În plus, România, ca și alte țări din regiune, a avut o cerere mai mare de injecție în depozitele de înmagazinare, care a necesitat o capacitate suplimentară de 6 TWh. Astfel, România a avut nevoie de importuri cu aproape 10 TWh mai mari decât în anul 2017/18”, explică MEKH explozia de import de gaze din Ungaria.
Odată cu stoparea importurilor de gaze din Rusia s-a modificat și structura importurilor în comparație cu anul gazifer anterior. Din Bulgaria au fost importate numai cantități marginale, majoritatea importurilor fiind efectuate din Ungaria.
Experții maghiari mai precizează că anul trecut, cu excepția perioadei martie-mai, capacitatea de interconectare dintre Ungaria și România a fost utilizată în proporție de 100%, ceea ce a condus la scumpirea rezervărilor de capacitate la un nivel ridicat de congestionare.
"Rezervarea de capacitate pentru anul gazifer 2019/20 a fost vândută la o primă de preț de aproape 8 ori mai mare decât prețul de referință, astfel încât prețul capacităților grupate a depășit 5 euro/MWh”, susține MEKH.
Ca urmare a faptului că România a fost importator net de gaz în raport cu Ungaria, prețurile spot de la București au explodat în raport cu cele de la Budapesta. Din iulie până în septembrie diferența medie dintre prețurile spot din România și cele din Ungaria s-a ridicat la 8 euro/MWh.
În perioada diferențelor mari de preț, au reînceput și importurile din Ucraina și Bulgaria.
"Este însă clar că, în timp ce Gazprom a furnizat un nivel considerabil de gaze suplimentare pe termen scurt pentru a fi umplute depozitele pe piețele austriece, slovace și maghiare, gigantul rus a evitat piața românească în pofida diferenței mari de preț”, concluzionează MEKH.
Însă, potrivit MEKH, OUG 114 a afectat nu numai piața gazelor din România, ci și pe cea a energiei electrice.
"Prețurile ridicate ale gazelor au avut un impact asupra pieței energiei electrice (din România -n.r.). În timp ce prețurile mai mici ale gazelor și cele mai ridicate ale certificatelor de emisii (care au afectat producția din cărbune - n.r.) au majorat producția de electricitate din gaze în Ungaria, În România aceasta a scăzut cu 4% în anul gazifer 2018/19 comparativ cu anul gazifer 2017/18 și cu 12% în perioada ianuarie-septembrie 2019, comparativ cu la aceeași perioadă din 2018. Deoarece declinul producției de energie s-a extins și în , România s-a transformat dintr-un exportator de energie net într-un importator net.
Analiza MEKH se oprește la finalul anului 2019. Numai că, fără să știe, consumatorii casnici din România plătesc și în prezent costul impus de OUG 114 și de reglementările adiacente adoptate de ANRE. Furnizorii nu ieftinesc prețul gazului din ofertele concurențiale făcute în perspectiva liberalizării pieței de la 1 iulie, în pofida prăbușirii prețurilor pe piețele autohtone și internaționale, ca urmare a faptului că au cantități uriașe de gaze depozitate (nu mai puțin de 22,5 TWh, apropae 70% din capacitate totală de înmagazinare din România) la vechiul preț reglementat de 68 de lei/MWh. Iar mare parte din aceste înmagazinări s-au efectuat la ordinul ANRE.
Fapt recunoscut la o dezbatere News.ro și de vicepreșdintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege: “Există un volum foarte mare de gaze înmagazinate, de peste 2 miliarde mc care, la preț de 68 lei/MWh stabilit prin OUG, la care se adaugă și tarif de înmagazinare, o să ajungă la 90 de lei/MWh. România nu-și permite să nu consume gazele înmagazinate. Acesta este motivul pentru care nu mă aștept să se reflecte prețurile de pe piețele centralizate în ofertele furnizorilor”.
Așa cum reiese și din analiza MEKH, probabil că OUG 114 a fost, alături de majorarea fiscalității prin Legea offshore care a condus la amânarea pe termen nedefinit a exploatării gazelor din Marea Neagră, cel mai dezastruos act normativ adoptat de vreo guvernare în domeniul energetic.
