Curtea de apel Cluj a anulat avizul de mediu pentru proiectul aurifer de la Rovina, al doilea ca mărime din Europa.
Decizia vine în urma unei intense mobilizări a localnicilor și a organizațiilor de mediu, care au evidențiat probleme grave în evaluarea impactului ecologic al proiectului, arată amosnews.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv avizul de mediu pentru proiectul minier de la Rovina. Fără acest aviz de mediu, compania minieră Euro Sun Mining nu va putea începe exploatarea.
„Decizia judecătorilor nu este doar o victorie pentru Rovina, ci un semnal clar că drepturile comunităților locale și protecția mediului sunt prioritare. Hotărârea instanței marchează un moment crucial în lupta pentru protecția mediului din România, ” a declarat Roxana Pencea Brădățan, din partea Declic.
În toamnă a fost anunțat că firma canadiană Euro Sun Mining, proprietara proiectului aurifer de la Rovina, al doilea ca mărime din Europa, trebuie să depună din nou cererea de obținere a avizului de mediu pentru proiect.
Euro Sun a transmis atunci că va lucra la pregătirea unei noi documentații pentru obținerea avizului de mediu.
"Deși verdictul pronunțat a fost dezamăgitor, Euro Sun va depune din nou documentația tehnică necesară. Compania a pregătit planuri de urgență pentru acest posibil rezultat și rămâne convinsă că certificarea necesară va fi acum procesată în timp util. Doresc să le mulțumesc încă o dată acționarilor noștri și conducerii superioare pentru sprijinul lor constant, în timp ce lucrăm neobosit pentru a realiza acest proiect european excepțional și vital", a comentat atunci decizia directorul general al Euro Sun Mining, Grant Sboros.
Asociația Declic, parte a rețelei de organizații neguvernamentale Mining Watch, a obținut în instanță blocarea proiectului minier de la Rovina în decembrie anul 2022, după ce Curtea de Apel Cluj a decis suspendarea avizului de mediu pentru planul urbanistic aferent proiectului, document necesar pentru obținerea autorizațiilor de construire în vederea începerii lucrărilor.
Tribunalul Județean Cluj a respins, în primă fază, cererea înaintată de Declic pentru suspendarea avizului de mediu, însă Curtea de Apel a casat sentința și a admis recursul înaintat de asociație.
Potrivit Mining Watch, în cadrul procesului, Declic a arătat că nu ar fi fost întocmite studii de evaluare a impactului climatic și nici o evaluare a calității apelor de suprafață și subterane pentru proiectul minier de la Rovina.
Mai mult, raportul de mediu care a stat la baza emiterii avizului de mediu ar fi fost întocmit de persoane neatestate legal, conform aceleași surse.
De partea cealaltă, reprezentanții Euro Sun au transmis că proiectul Valea Rovinei (Rovina Valley) nu va utiliza cianură sau iazuri de decantare, fiind “un proiect derulat cu mare responsabilitate de mediu”.
“Investiția pe termen lung a Euro Sun în proiectul Valea Rovinei, al doilea cel mai mare zăcământ de cupru și aur din Europa, va propulsa România în frunte în ceea ce privește furnizarea metalelor esențiale necesare pentru tranziția energetică a Europei. În special, proiectul Valea Rovinei va avea un impact redus asupra mediului, datorită faptului că nu va utiliza cianură și nu va avea reziduuri umede”, potrivit companiei.
Euro Sun a mai precizat că proiectul beneficiază de sprijinul autorităților locale, “deoarece înțeleg pe deplin importanța impactului proiectului asupra dezvoltării zonei”.
Proiectul minier Rovina este al 14-lea cel mai mare zăcământ în curs de dezvoltare din lume și al doilea cel mai mare din Europa, conținând resurse măsurate și indicate de 10,1 milioane de uncii echivalent aur (217 tone de aur și 635.000 tone cupru).
Euro Sun, prin subsidiara Samax România, a obținut licența de exploatare a aurului de la Rovina pentru o perioadă inițială de 20 de ani în 2015, documentul fiind ratificat de Guvern trei ani mai târziu.
Proiectul Rovina Valley. Sursa: eurosunmining.com
Proiectul Rovina se întinde pe o suprafață de aproximativ 27,7 kilometri pătrați și cuprinde trei zăcăminte diferite, Rovina, Colnic și Cireșata, ce vor fi exploatate în mai multe faze, pe o perioadă de aproximativ 17 de ani.
Studiul definitiv de fezabilitate prevede o producție medie echivalentă în aur de 146.000 uncii (4,5 tone)/an în primii zece ani, constând din 106.000 uncii (3,3 tone) aur și 19 milioane de livre (9.000 tone) de cupru pe an, la un cost mediu total de 790 USD/uncie echivalent aur.
Statul român ar urma să încaseze redevențe de peste 500 milioane de dolari pe durata vieții minei.
