Sărăcia și lipsa de educație a populației, legislația populistă și mult prea permisivă cu firmele care caută insolvența sau cu activități prea puțin transparente, dar și apetența companiilor către credite intragrup în detrimentul împrumuturilor bancare au făcut ca România să cadă continuu în topul țărilor europene privind gradul de intermediere financiară. Este una dintre concluziile unora dintre cei mai importanți bancheri din România, la Profit Growth Forum, organizat cu sprijinul BNR.
Forumul are ca parteneri ExxonMobile, OMV Petrom, Mastercard, Visa, Raiffeisen Bank, Orange, Eximbank, UP Romania, Fondul Proprietatea, Idea Bank, cărora le mulțumim pentru participare
Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), soldul creditului acordat de băncile din România plasează țara printre ultimele locuri din Europa. Mai mult, arată cifrele prezentate de bancherii comerciali și economiștii Băncii Naționale a României, la Profit Growth Forum, indicatorul de intermediere financiară a scăzut în România chiar în pofida unei relative reveniri a creditului.
Unul dintre motive, explică Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României, nu are legătură directă cu băncile sau cu clienții lor și nici nu reprezintă o problemă structurală a sistemului financiar. Este vorba despre creșterea PIB într-un ritm mai alert atât față de media UE cât și comprativ cu avansul luat de creditul neguvernamental în perioada 2012-2016.
Pe de altă parte, motivele principale expuse de Lazea sunt aproape aceleași care au explicat întotdeauna nivelul scăzut al bancarizării în România.
“Am evidențiat mai multe posibile cauze. Sărăcia populației, legislația foarte permisivă în ceea ce privește insolvența precum și preferința companiilor pentru credite intragrup. Nu trebuie uitată nici influența celor două legi populiste intrate în vigoare anul trecut (nr: legea privind darea în plată și legea conversiei creditelor în valută)” , a explicat Lazea.
Bancherii spun că au învățat lecțiile crizei mai repede și mai bine decât clienții lor
Fără să nege scăderea nivelului de intermediere financiară, Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor, transmite că o analiză mai atentă a cifrelor poate duce la concluzia că în ultimii patru ani, creditul neguvernamental a fost, totuși, într-o perioadă de revenire. Șeful ARB consideră și că băncile și-au adaptat produsele într-un ritm mult mai susținut decât cel în care populația și administratorii firmelor au reușit să își crească nivelul de educațuie financiară.
“Dacă luăm creditul neguvernamental din 2012 și îl comparăm cu cel de la finele lui 2016, am putea ajunge la concluzia că a fost o stagnare a creditării. Intermedierea financiară a scăzut, este adevărat. Privind în structură, însă, creditele noi originate în 2016 sunt mai mari decât cele din 2012. Mai departe, dacă mă uit doar la creditul performant și încerc să compar cu 2012, văd o diferență de 22 de miliarde de lei care a fost creditată în această perioadă. Creditul se dă, dar nu în același ritm ca în trecut. Dacă ne gândim la motivele pentru care creditarea nu a crescut în același ritm, trebuie să ne uităm și la cerere. Avem insuficientă cerere eligibilă, dar nici cantitativ nu ne ridicăm la nivelul dorit. Tot sistemul bancar merge spre 40.000 de firme eligibile din 450.000 de societăți comerciale. Aș vrea să fac o observație. Lecțiile crizei au fost asimilate. Nivelul de sofisticare din punct de vedere al elaborării produselor a crescut. Ar fi trebuit să fi crescut și nivelul de educație pentru a aceesa aceste credite.”, a spus Oprescu.
“Creditarea ține și de economisire”
În aceeași linie a educației financiare, Lucian Anghel, președinte al BCR Banca pentru Locuințe și al Bursei de Valori București, amintește că pentru creditele ipotecare, în primul rând, economisirea prealabilă este esențială.
“Ca să discutăm de creditare responsabilă trebuie să analizăm mai întâi cât pot românii să pună deoparte. Dacă reușesc să pună deoparte suficient, vor putea și să plătească ratele pe o perioadă lungă.”, a spus Anghel.
În același timp, șeful BVB, a prezentat o statistică ce arată că apetența românilor spre economisire este extrem de redusă. Potrivit sursei citate, doar 12 din 100 de români care pun bani deoparte reușesc să strângă mai mult de 500 de lei pe lună, în timp ce 50% economisesc cel mult 100 de lei. Mai grav este, din perspectiva lui Anghel, că în ciuda faptului că în ultimii ani nivelul de trai și încrederea în economie au crescut, 41% dintre români spun că au pus mai puțini bani deoparte.
Pe de altă parte, cu ajutorul unui sondaj realizat pe 1.040 de personae care fac parte din sistemul bauspar, utilizat și de BCR Bpl, Lucian Anghel a încercat să arate că există cerere potențială în ceea ce privește creditul pentru locuință, în contextul în care 84% din persoanele intervievate au arătat că au o problemă locativă pe care ar dori să o rezolve fie prin economisire, fie prin accesarea unui credit.
“În general, când discutăm de renovare nu creditul este principala sursă indicată. Sunt economiile strânse într- perioadă mai lungă de timp. Doar la achiziții 50% este creditul, dar 2 din 3 case cumpărate sunt vechi.”, a mai arătat Anghel.
