Concurența este mai abruptă în piața sistemelor de plăți, iar companiile tehnologice care furnizează servicii în acest domeniu vor fi sub supraveghere, asemenea băncilor, astfel încât să existe cât mai puține breșe de securitate, a transmis Ruxandra Avram, Director al Direcției Monitorizare a Infrastructurii Pieței Financiare și a Plăților în Banca Națională a României, la Profit Financial.forum. În România nu există o comunitate conturată a industriei fintech.
Conferința a fost transmisă în direct la Profit TV și a putut fi văzută și AICI.
Sistemele electronice de bănci ale industriei tehnologice reprezintă la nivel mondial o competiție tot mai acerbă. Investitorii și clienții sunt fascinați de aceste entități ale industriei fintech pe care le percep ca o noutate, cu totul altceva având un viitor deosebit.
Din perspectiva reglementatorilor, însă, lucrurile sunt mai plictisitoare. „Noi avem altă terminologie. Pentru noi nu este fintech”, spune Ruxandra Avram. Pentru supraveghetori, fie sunt instituții de plată, prestatori de servicii, fie sunt furnizori de date (account information service provider), iar în ultimul caz sunt sub o reglementare mai relaxată.
Încă netranspusă în legislația națională, Directiva PSD 2 a Uniunii Europene (Payment services PSD 2 - 2015/2366) include, pe lângă bănci, și alte categorii de companii financiare, inclusiv pornite ca firme tehnologice sub incidența reglementărilor. „Directiva aduce în piață noi actori”, rezumă Avram.
Cu atât mai mult cu cât în aceste sisteme de plăți ale companiilor tehnologice sunt mai mulți operatori pe lanțul de plată, preocuparea la reglementatori este să existe cât mai puține breșe de securitate. Cerințele sunt clare - măsuri operaționale și de securitate.
„Banca Națională le va urmări cu strictețe”, transmite Avram. Aparent, cerințele sunt generale, dar nu este chiar așa. Directiva a venit la pachet cu ghidul privind măsurile de securitate și operaționale, ghidul privind raportarea fraudelor, ghidul privind identificarea și raportarea către autoritatea competentă a incidendentelor majore și un ghid aplicabil direct autorităților competente, inclusiv Băncii Naționale care se oferă la posibilitatea transmiterii de plângeri din partea consumatorilor (inclusiv bănci care au inițiat plăți).
„Este clar că reglementarea se strânge!”, vine avertismentul din partea direcției de resort din cadrul BNR. Contextul este dificil pentru că în același timp, apare o concurență mult mai abruptă în piață, în sensul că prestatorii de servicii de plată clasici, băncile, au concurența unor noi entități.
Pentru bănci, companiile fintech nu reprezintă neapărat un pericol, spune Avram, dar cu siguranță sunt o concurență reală. Firmele sunt suficiente și au avut posibilitatea, pentru că nu au avut cerințele stringente ale instituțiilor de credit să se dezvolte. Cu sedii mici, cu un număr mic de personal, cu câteva calculatoare și cu foarte multă inteligență au reușit să adopte sau să dezvolte produse pe care acum le aruncă în piață.
România, pe pragul tehnologic, dar încă deficitară în pătrunderea sectorului fintech
Firmele fintech vor fi tratate de reglementatori ca prestatori de servicii de plată, reprezintă un factor de progres și vor ascuți competiția în piață. „Sunt de bun augur”, rezumă Avram.
Directorul Direcției de supraveghere a plăților din Banca Națională a remarcat, atunci când a avut consultările cu autoritățile de reglementare la nivel europea,n că în România nu este conturată o comunitate a industriei fintech, nu există organizare într-o asociație. BNR are preocuparea de a facilita crearea unui canal de comunicare cu piața, un hub de inovare.
