Capacitatea de transport rutier din capitala Bulgariei este foarte mică, iar blocajele în trafic sunt semnificative. Metroul din Sofia repară din aceste neajunsuri, transportând până la 40.000 de persoane pe oră. Derulate în 3 faze în anii 2008-2015, lucrările pentru magistralele de metrou au costat în total 654 milioane euro, din care 426 milioane euro bani de la Uniunea Europeană. Banii pentru consultanți au reprezentat mai puțin de 1% din valoarea investiției.
Nu numai în București traficul auto reprezintă un veritabil coșmar. Pentru vecinii de la sud, capitala Sofia are, de asemenea, blocaje, orașul fiind încă și mai puțin sistematizat cu artere principale decât prima metrropolă a României. Viteza medie de deplasare a automobilelor este de 20-24 kilometri pe oră, iar mijoacele de transport în comun de suprafață parcurg distanțele cu 8-14 kilometri pe oră. Aceasta limitează capacitatea de transport la 4.000-8.000 persoane pe oră pentru un oraș cu o populație estimată la 1,6 milioane locuitori.
Ca și în București, salvarea vine de la transportul subteran. Metroul transportă, cu viteză medie de 80 kilometri pe oră, 20-40.000 de persoane în fiecare oră. Spre deosebire de capitala României, care are configurată cea mai mare parte a rețelei de magistrale încă din anii ’80, pentru cea a Bulgariei construcțiile sunt de dată recentă, după intrarea țării în Uniunea Europeană, la începutul anului 2007.
Primul stadiu de lucrări la metroul din Sofia a fost derulat în anii 2008-2012 și a avut costuri de 247 milioane euro, din care 154 milioane de euro au fost asigurate din fonduri europene, spune Angel Djorgov, reprezentant al companiei metropolitane de transport din Sofia.
În a 2-a fază, derulată în anii 2009-2012, au fost 6,5 kilometri, acoperind 6 stații, și construcția a 3 parking-uri pentru 1.830 de mașini. Costurile s-au ridicat la 288 milioane euro, dintre care 185 milioane de euro au venit de la UE.
Un al 3-lea stadiu s-a încheiat cu livrarea a 7,7 kilometri de magistrală, 7 stații și un parking auto subteran, care au costat 119 milioane de euro, din care 87 milioane euro din fonduri europene. Investițiile agregate s-au ridicat la 654 milioane euro, din care nu mai puțin de 426 milioane euro au venit de la Uniunea Europeană.
Cât au costat consultanții
Cea mai mare parte a resurselor financiare au fost alocate pentru lucrările propriu-zise la magistralele de metrou. Mai puțin de 1% din costuri au fost reprezentate de cheltuielile cu consultanții, a declarat Djorgov, răspunzând la o întrebare a Profit.ro. Consultantul principal a fost compania de profil SYSTRA din Franța, căreia i s-au adăugat o serie de firme bulgare.
Cheltuielile cu hârtiile nu s-au arătat, așadar, costisitoare, așa cum a prezentat consilierul guvernamental Darius Vâlcov alocările în cazul investițiilor în spitale regionale cu fonduri europene. În toamna anului trecut, acesta a intrat într-o dispută publică cu comisarul Uniunii Europene Corina Crețu, după ce a denunțat ceea ce părea a fi o suveică ce să asigure a Băncii Europene de investiții (BEI) în baza acestor proiecte.
„Comisia Europeană alocă RO 150 milioane euro pentru studiile și construcția (inclusiv dotarea) a 3 spitale. Studiile, conform BEI, cei care le și elaborează, costă 120 milioane euro. Conform acelorași studii BEI, construcția și dotarea celor 3 spitale costă 1,2 miliarde euro. (Probabil din cele 30 de milioane euro rămase). Între timp, statul român scoate în parteneriat public-privat studiul, construcția și dotarea unui spital, cu 140 milioane euro”, era mesajul de atunci de pe Facebook al lui Vâlcov.
În cazul metroului din Sofia, unde costurile de consultanță au fost foarte reduse, Banca Europeană de Investiții a fost chiar unul dintre finanțatori. În prezent, la Sofia este derulat un al 4-lea stadiu de lucrări la metrou, valoarea investiției ridicându-se la 398 milioane euro. Nu mai puțin de 70-80% din aceste resurse vor fi asigurate, de asemenea, din fonduri europene, spune Djorgov de la Autoritatea metropolitană de transport din Sofia.
