Legislația actuală, care permite autorităților să aibă acces la datele pasagerilor companiilor aeriene doar pentru prevenirea și combaterea actelor de terorism și a celor împotriva siguranței naționale, va fi extinsă pentru ca prelucrarea acestor date să fie folosită în lupta împotriva mai multor tipuri de infracțiuni, conform unui proiect de lege adoptat luni de Senat. De asemenea, printre autoritățile care vor putea accesa aceste date vor fi incluse și Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală a Vămilor, și Direcția Generală Anticorupție, din Ministerul Afacerilor Interne.
În prezent, prin Ordonanța Guvernului 13/2015, există obligația transportatorilor aerieni, care operează pe aeroporturile naționale, să includă datele călătorilor într-un registru, astfel încât datele să poată fi accesate de anumite instituții, precum serviciile de informații sau poliția de frontieră, pentru a preveni și combate exclusiv actele de terorism și infracțiunile conexe acestora precum și infracțiunile și amenințările la adresa securității naționale.
Proiectul de lege, aprobat la începutul anului de Guvern și adoptat acum de Senat, va extinde însă tipurile de infracțiuni pentru care va putea fi accesat registrul cu numele de pasageri, precum și numărul instituțiilor cu drept de a vedea aceste date și cel al zborurilor pentru care vor fi transmise aceste date. Măsura este argumentată prin necesitatea de a implementa complet Directiva 2016/681/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave.
Astfel, dacă până acum companiile aeriene transmiteau date doar pentru zboruri internaționale extra-UE cu punct de plecare, escală sau destinație finală pe teritoriul României, odată cu aprobarea noii legi transporatorii vor fi obligați să transmită inclusiv datele zborurilor intra-UE.
Totodată, printre autoritățile care vor avea acces la registrul cu numele pasagerilor se vor afla, de la data aprobării legii, Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală a Vămilor, și Direcția Generală Anticorupție, din Ministerul Afacerilor Interne.
Referitor la desemnarea ANAF-DGV ca autoritate competentă în legătură cu utilizarea datelor PNR, Guvernul arată că astfel urmărește “aplicarea uniformă, imparțială, transparentă și nediscriminatorie a reglementărilor vamale și fiscale pentru produse accizabile în domeniul autorizării și supravegherii fiscale”.
Pentru bunurile sau mărfurile care fac obiectul traficului aerian sunt deschise 15 birouri vamale, cel mai important fiind biroul vamal „Otopeni Călători”. Aceste birouri vamale realizează supravegherea și controlul vamal al mărfurilor care fac obiectul traficului internațional, al bunurilor și valorilor aparținând călătorilor și al mijloacelor de transport la frontiera externă a României și a Uniunii Europene
În ceea ce privește accesul la registru de către Direcția Generală Anticorupție, specializată în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne, Guvernul arată că în categoria infracțiunilor grave pentru care Directiva 2016/681/UE permite utilizarea datelor PNR sunt incluse și infracțiunile de corupție.
“Din perspectivă operativă, utilizarea datelor PNR în cadrul activităților realizate la nivelul DGA prezintă interes în special în contextul instrumentării dosarelor penale ce vizează fapte de corupție comise în legătură cu intrarea sau ieșirea din țară a unor persoane sau cu alte fapte comise la frontieră”, explică Executivul necesitatea modificărilor.
Totodată, pe lângă infracțiunile de terorism și cele contra securității naționale, infracțiunile grave pentru care vor putea fi accesate datele pasagerilor vor include: participarea la un grup infracțional organizat; corupția; fauda, inclusiv frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene; spălarea banilor sau a produselor infracțiunii și falsificarea de monedă, inclusiv falsificarea monedei euro; contrafacerea și pirateria produselor; falsificarea de documente administrative și uzul de fals; traficul de autovehicule furate; spionajul industrial.
Alte infracțiuni prevăzute mai sunt traficul de ființe umane, arme sau stupefiante; exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă; infracțiunile informatice și criminalitatea cibernetică; infracțiunile împotriva mediului, inclusiv traficul ilicit de specii de animale și de plante pe cale de dispariție; facilitarea intrării și șederii neautorizate; omorul și vătămarea corporală gravă; răpirea, lipsirea de libertate în mod ilegal și luarea de ostateci; furtul organizat și tâlhăria prin folosirea unei arme; traficul ilicit de bunuri culturale; traficul ilicit de substanțe hormonale și alți factori de creștere; traficul ilicit de materiale nucleare sau radioactive; violul și agresiunea sexuală; infracțiunile de competența Curții Penale Internaționale; sechestrarea ilicită a aeronavelor/ navelor; sabotajul.
După adoptarea în Senat, proiectul mai trebuie aprobat și de Camera Deputaților, iar apoi promulgat de președintele Iohannis.
