Fabrica de zahăr Luduș ar putea fi încadrată în categoria firmelor în dificultate și ar putea beneficia astfel de ajutor de stat pentru salvare și/sau restructurare din partea Guvernului, care analizează acordarea ajutorului. Acordarea ajutorului trebuie să fie condiționată de punerea în aplicare a planului de restructurare, care trebuie aprobat de Comisia Europeană, cât și de o contribuție de circa 50% la costurile de restructurare din resursele proprii ale ale acționarilor sau ale creditorilor fabricii.
De ce este important: La începutul anului, gigantul industrial Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franța și al doilea producător mondial, cu afaceri anuale de peste 4 miliarde de euro, a confirmat că ia în calcul să renunțe la afacerea din România, cu pierderi mari în ultimii ani, mișcare anunțată de Profit.ro în vara anului trecut.
Reprezentanții unui grup de 400 de fermieri din Transilvania, organizați într-o asociație condusă de fermierul sibian Teodor Aflat, au anunțat joi că au reușit preluarea fabricii de zahăr de la Luduș, pregătită să fie închisă de către grupul francez Tereos. Fermierii au participat la negocieri la Luduș cu conducerea franceză a fabricii de zahăr, spunând acum că au reușit să o salveze de la închidere și demolare. Cultivatorii de sfeclă susțin că au convins grupul francez să le vândă pachetul majoritar de acțiuni.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Discuțiile între cele două părți avansează în sens pozitiv, în sensul că s-a acordat un mandat de către Tereos directorului general din România, cu abilitarea de a negocia și a încheia contractul de achiziție a fabricii între fermieri și Tereos, ca orizont de timp, undeva până la jumătatea lunii noiembrie, a precizat pentru AGRO TV Mihai Dumitri, director executiv al Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr.
În ceea ce privește starea actuală a fabricii, aceasta se află în condiții bune, iar reparațiile care trebuie făcute sunt minore. Astfel, producția ar putea fi reluată fără probleme în 2023, după încheierea contractelor pentru cantitățile de sfeclă de zahăr necesare.
Fabrica de zahăr din Luduș funcționează din 1960, fiind fosta Întreprindere pentru Industrializarea Sfeclei de Zahăr Luduș – IIS Zahăr Luduș -, denumire schimbată în 1991 în SC Zahărul, și este una din cele 4 fabrici de zahăr care mai există în România (din cele 39 care existau în 1990). La momentul preluării, Zahărul Luduș, denumită ulterior Tereos Romania, avea o cifră de afaceri de 171,6 milioane lei și un profit net de 30,5 milioane lei.
Guvernul analizează acum, conform unui document oficial, o serie de acțiuni vizând salvarea, restructurarea și asigurarea competitivitățfi fabricii de zahăr Luduș.
Cnform sursei menționate, în măsura în care fabrica de zahăr Luduș poate fi încadrată în categoria firmelor în dificultate, aceasta poate beneficia de ajutor de stat pentru salvare și/sau restructurare în temeiul Orientărilor Comisiei Europene privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.
Ajutorul pentru salvare este, prin natura sa, o asistență urgentă și temporară. Obiectivul său principal este de a face posibilă menținerea pe linia de plutire a unei întreprinderi aflate în dificultate pe durata scurtei perioade necesare pentru elaborarea unui plan de restructurare sau de lichidare.
Ajutorul de restructurare implică adesea o asistență mai îndelungată și trebuie să restabilească viabilitatea pe termen lung a beneficiarului pe unui plan de restructurare fezabil, coerent șl de perspectivă, care să permită, în același timp, o contribuție proprie adecvată și o repartizare adecvată a sarcinilor și să limiteze potențialele denaturări ale concurenței.
Prin urmare, acordarea ajutorului trebuie să fie condiționată de punerea în aplicare a planului de restructurare, care trebuie aprobat de către Comisia Europeană.
Potrivit regulamentului european, arată însă sursa citată, este necesară o contribuție semnificativă la costurile de restructurare din resursele proprii ale beneficiarului ajutorului, ale acționarilor sau ale creditorilor acestuia sau ale grupului de întreprinderi din care face parte acesta ori din resursele noilor investitori.
”O contribuție proprie va fi considerată, în mod normal, ca fiind adecvată în cazul în care cuantumul acesteia este de cel puțin 50 % din costurile de restructurare. În circumstanțe excepționale și în cazul unor dificultăți deosebite, care trebuie să fie demonstrate de statul membru, Comisia Europeană poate să accepte o contribuție sub 50 % din costurile de restructurare, cu condiția ca respectivul cuantum al contribuției să rămână însemnat”, arată Guvernul.
Totodată, potrivit reglementărilor europene, aiutoarete de stat pentru salvarea și/sau restructurarea firmelor în dificultate pot fi acordate numai după notificarea acestora la Comisia Europeană și autorizarea acestuia de către forul european.
În România, Tereos a avut ultimul an profitabil în 2013, de atunci înregistrând anual un minus care a oscilat între 4 milioane lei și 27 milioane lei, relevă date analizate de Profit.ro. În 2020 a avut o pierdere de 25,6 milioane lei, la afaceri de 158,8 milioane lei, cu aproape 200 de angajați. Conform presei locale, este a treia cea mai mare pierdere economică din istoria companiei și cel mai redus număr de angajați din istoricul administrativ.
Anul trecut, compania a avut pierderi de peste 7 milioane lei, tot la afaceri de 158 milioane lei, cu 174 angajați.
Gigantul industrial francez Tereos are circa 50 de fabrici în 13 țări din Europa, America Latină, Africa și Asia, cu aproximativ 20.000 angajați și vânzări anuale de peste 5 miliarde euro.
În 2012, francezii au cumpărat fabrica Zahărul Luduș din România, pentru a deservi clienții industriali din Europa de Est.
