Anul trecut, populația ungară a cheltuit 71% din media UE pentru bunuri și servicii, adică pentru consum. Acesta este al doilea cel mai slab nivel din UE, ceea ce înseamnă că ungurii sunt pe locul doi în topul celor mai săraci cetățeni ai UE. Cel puțin conform cifrelor din 2022, acum actualizate. Anul trecut, doar bulgarii stăteau mai rău decât ungurii, cu 69% din media UE cheltuită pentru consumul individual. Bulgarii au parcurs un drum lung din 2021, când procentul lor era de 65%, relatează publicația de opoziție Nepszava, citată de Rador Radio România.
Există acum un pericol real ca bulgarii să depășească Ungaria în acest an.
Cifra ungară a fost cu un punct procentual mai bună decât în 2021 (deja a doua cea mai slabă), dar anul acesta consumul ungar s-a prăbușit, deoarece vânzările cu amănuntul au scăzut cu 10%, din cauza inflației ungare record în UE. Anul acesta nu am văzut un șoc atât de puternic la nivelul inflației și al consumului în alte țări din UE, așa că există o șansă reală ca în 2023 Ungaria să ajungă pe ultimul loc, dar va fi nevoie de cel puțin șase luni pentru a afla.
Economiștii și sociologii folosesc mai multe metode pentru a măsura bunăstarea și sărăcia, dintre care consumul individual este unul dintre cei mai utili indicatori. În plus, Eurostat calculează datele privind consumul pentru țările UE la paritatea puterii de cumpărare, ceea ce compensează diferențele datorate diferențelor de curs de schimb și diferitelor niveluri de preț, adică se măsoară consumul real.
Eurostat a calculat că, în 2022, Luxemburg a avut cel mai mare consum pe cap de locuitor, cetățenii cheltuind 138% din media UE, urmat de Austria și Germania, pe care Ungaria dorește să îi ajungă din urmă.
În aceste două țări, 118% din media UE a fost cheltuită pentru consum. În partea de jos a listei se află Bulgaria, cu 69% din media UE, a doua cea mai săracă țară fiind Ungaria, cu 71% din consumul UE, iar a treia cea mai săracă țară din partea de jos este Croația și Letonia, cu câte 76-76%.
România este deja la ani lumină distanță de cifrele de consum din Ungaria.
În România, anul trecut, au cheltuit 86% din media UE, ceea ce nu se compară cu Ungaria, care a cheltuit 71%. În ultimii ani, economia României a demonstrat o recuperare puternică a decalajelor, după cum reiese din datele privind consumul românesc. De asemenea, țara a avut o inflație semnificativ mai mică în acest an, dar și economia sa crește mai rapid decât cea a Ungariei. Numărul mare de lucrători migranți români care își trimit veniturile acasă este un factor important în creșterea rapidă a consumului, spun cercetătorii.
Potrivit obiectivului Guvernului Orbán, Ungaria ar trebui să fie una dintre cele mai locuibile cinci țări din Europa până în 2030, un obiectiv stabilit pentru prima dată de premierul ungar Viktor Orbán în 2018 și repetat de mai multe ori de atunci. Celălalt obiectiv a fost acela de a atinge 90% din dezvoltarea economică a Austriei până la acea dată. Deși Ungaria stă ceva mai bine din punct de vedere al produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, obiectivul Guvernului este complet nerealist atunci când ne uităm la cifrele de consum.
La nivelurile actuale de recuperare a decalajelor, Ungaria ar putea ajunge din urmă Austria în aproape 50 de ani. Un obiectiv mai realist ar fi acela de a se apropia de nivelul de dezvoltare al economiei românești, dar acest lucru ar necesita un efort major din partea politicii economice ungare.
