România are un curs de schimb cu flotare controlată, adică din când în când BNR intervine în piață, lucru care nu este agreat de unii economiști. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a povestit ce s-a întâmplat în trecut când nu a lăsat leul să se aprecieze, de la amenințările lui Vadim Tudor, la exportatori și discuțiile din interior din acea perioadă.
„Când această instituție a trecut la țintirea inflației, ideea dominantă era de curs liber. Dumneavoastră puteați să sperați că un om care a suferit atâtea atacuri, inclusiv că mă spânzură de picioare Vadim Tudor pe Calea Victoriei, în anii ‘90, datorită deprecierii cursului, să accept ideea că cursul va fi liber?”, a spus Isărescu, într-o conferință.
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
El a povestit că după ce a fost premier și avea mai mult curaj, s-a urcat în avion și s-a dus la un curs la FMI, scrie Hotnews.ro.
„Am găsit acolo o cărticică mai mică care avea o ieșire din paradigmă: Pentru țările emergente poate să fie managed floating (flotare controlată n.r.). M-am agățat de chestiunea asta, am acceptat că țintirea cursului de schimb era extrem de periculoasă. Nu aveam rezerve, încă, la începutul anilor 2000. Țintirea lui M2 (M1 + depozite cu durata inițială de până la doi ani inclusiv n.r.) era în curs de dezavuare”, afirmă Guvernatorul.
Atunci, spune el, țintirea inflației era la modă.
„Am prins chestia asta cu managed floating, dar când intervii pe piață? Apoi au fost alte discuții care au continuat până acum 2 ani”, spune el.
O întrebare primită frecvent este: De ce interveniți pe piață?
„Noi nu facem altceva decât să încercăm să vindem ceea ce ne vinde Ministerul de Finanțe, care vinde valuta pe care o primește, că are cont în valută la noi. Ei ne vând valuta, dar facem creație monetară și nu oricum. Ne dau un miliard de euro într-o zi și, PAC, 5 miliarde lei. Crește baza monetară”, explică guvernatorul BNR.
Dialogul cu Eugen Rădulescu, care voia un curs de 2 lei/euro, iar Isărescu îi explica de ce nu este de acord
Potrivit Guvernatorului BNR, în 2005 – 2006, după ce intrase România în NATO, s-a anunțat intrarea în UE pentru 2007 și dintr-o dată am descoperiți.
„De cine? De către capitalul străin! Înainte era secetă, lipsă de irigații, lipsă de lichiditate și dintr-o dată ne-am pomenit că intră capitaluri mari și cursul începe să se aprecieze. La început, bucurie mare. După vreo 2-3 luni: Băi, stai puțin, unde se duce cursul ăsta? După alte 5 luni apare Mihai Ionescu cu exportatorii pe scările BNR (care strigau n.r.): Isărescu nu uita, banca asta nu-i a ta!”, își amintește guvernatorul.
Care a fost dialogul cu Eugen Rădulescu, fost Director al Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, în prezent consilier al Guvernatorului:
Eugen Rădulescu: Lăsați domnu’ guvernator să se aprecieze cursul.
Mugur Isărescu: Unde să se ducă, mă?
„De la 3,6 lei/euro se ducea spre 3,2 lei”, își amintește Isărescu.
Eugen Rădulescu: Până la 2 lei, că e libera circulație a capitalurilor.
Mugur Isărescu: Ce legătură are, măi Eugene, această liberă mișcare a capitalurilor cu fundamentele din economia românească?
Eugen Rădulescu: Păi să le crească productivitatea.
Mugur Isărescu: Stai că e vorba de cifre aici. Bineînțeles că e bine când cursul este tare, dar nu poți să-i ceri unei firme să-i crească productivitatea cu 20-30% cât ai tu aprecierea cursului.
Eugen Rădulescu: Păi pe urmă se duce înapoi (cursul n.r.)!
Mugur Isărescu: Adică tu crezi că o fabrică în România care devine total ineficientă, nu mai poate să producă, se închide când ajunge cursul la 2 lei/euro și apoi când se duce în partea cealaltă (când se depreciază leul n.r.) o deschizi așa ușor, nu? Adică ăia nu sunt în șomaj? Nu au plecat? E o dugheană de țigări sau un magazin micuț?
„Aici au fost discuții mari. A trebuit să intervenim”, își amintește Isărescu.
Un economist britanic i-a recomandat să nu lase cursul să se aprecieze, altfel va veni o criză „de toată frumusețea”
În acea perioadă, spune guvernatorul BNR, Andrew Crockett, fost economist britanic și bancher, a venit special la București și i-a spus: „Mugur să nu cumva să lași cursul să se aprecieze, că România va fi terminată dacă cade cursul sub 3 lei”.
„Asta m-a întărit, bineînțeles. Andrew Crockett nu era oricine. Colegi de la BNR îmi spuneau să las cursul liber. Adrew a spus: Dacă îl lași să se aprecieze, o să ai o criză de toată frumusețea în România! Asta m-a întărit sufletește când am fost la examenul de intrare în Sistemul Băncilor Centrale Europene”, a explicat Isărescu.
Potrivit Guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu și-a schimbat poziția după ce a spus că era bine să fie cursul 2 lei și că „nu vrea să-și mai aducă aminte”.
Mugur Isărescu a mai afirmat că a fost adeptul ideii că stabilitatea prețurilor le rezolvă pe toate.
„Am fost și eu „taliban”, ca să zic așa, în anii ‘90 până am dat cu capul de realități. Nu uitați că mi-am dat doctoratul în perioada comunistă pentru flexibilitatea cursului. Ziceam: Da, flexibilitate, flotare liberă dar în ‘88-’89 când am susținut teza vorbeam despre capitaliști, să fie cu flotare liberă. Când am ajuns pe scaunul ăsta și am dat cu capul de realități, am văzut cât de importantă este stabilitatea financiară”, a povestit Isărescu.
