Investițiile străine directe au scăzut cu 41% la nivel global, în primele șase luni ale acestui an, la 470 de miliarde de dolari, cel mai redus nivel după 2005, principalul motiv fiind reforma fiscală a președintelui american Donald Trump, potrivit datelor preliminare publicate de agenția pentru dezvoltare și comerț a Națiunilor Unite, UNCTAD.
Reformele fiscale ale președintelui Trump au determinat companiile americane să repatrieze o sumă netă de 2017 miliarde de dolari de la filialele din străinătate, a arătat directorul pentru investiții al UNCTAD, James Zhan, scrie News.ro.
În 2017, investițiile străine directe au scăzut cu 23% la nivel mondial.
”Fluxurile de investiții sunt influențate mai mult de politici și mai puțin de ciclurile economice. Tabloul general este întunecat, perspectivele nu sunt optimiste”, a declarat Zhan într-o conferință de presă, referindu-se la reforma fiscală din Statele Unite și la liberalizarea economică din China.
Investițiile străine directe, care includ preluările corporative transfrontaliere, împrumuturile între companii și investițiile în proiecte start-up din străinătate, sunt un indicator al globalizării și un posibil semnal de dezvoltare a rețelelor de forunizori și al viitoarelor legături comerciale.
Indicatorul poate să și scadă, atunci când companiile se retrag din proiectele străine sau își repatriază profiturile. Astfel de inversări pot eroda importanța lanțurilor internaționale de aprovizionare, care au devenit tot mai importante până în 2011, iar ulterior au stagnat, a arătat Zhan.
În timp ce companiile americane au retras din investițiile lor în prima jumătate a acestui an, China a devenit principala destinație pentru investițiile străine directe, cu intrări de 70 de milioane de dolari, cu 6% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.
Pe ansamblu, statele aflate în dezvoltare au atras investiții de douî ori mai mari comparativ cu statele dezvoltate. Fluxurile din Europa au scăzut cu 93%, pe fondul declinului fluxului către Irlanda, baza europeană a mai multor companii multinaționale americane, au scăzut cu 81 de miliarde de dolari, iar cele ale Elveției cu 77 de miliarde de dolari.
Marea Britanie a urcat pe locul al doilea în clasamentul global, cu intrări de fonduri de 66 de miliarde de dolari, datorate împrumuturilor dintre companii.
Statele Unite s-au plasat pe poziția a treia, cu intrări de fonduri în valoare de 46,5 de miliarde de dolari.
În pofida declinului general, banii care au intrat în proiecte start-up, așa-numitele investiții greenfield, au urcat cu 42%.
