România se va confrunta cu o criză a forței de muncă, care va încurca planurile de extindere și dezvoltare, dar vor fi și problemele din lanțul de aprovizionare, în timp ce prețurile la energie nu mai oferă niciun fel de predictibilitate, a rezultat dintr-o dezbatere dintr-o discuție a rectorului Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, cu reprezentanții mai multor companii din IT&C și automotive.
nul 2021 a fost unul foarte bun în ceea ce privește planurile de dezvoltare a companiilor din vestul țării.
Numai în vară au fost anunțate investiții pentru următorii ani ce depășesc un miliard de euro, lucru ce va face din regiune un pol și mai important decât în prezent pe domeniile IT&C și automotive.
Instabilitatea generală, din ultimele șase luni, prezentă în atâtea domenii de interes, îndeamnă însă acum la mult mai multă prudență.
”Problema resursei de muncă este una globală, însă în România devine deja mult prea accentuată în ultima vreme. Planurile de dezvoltare ale companiilor sunt mult prea ambițioase câteodată, iar în momentul în care vor ajunge la recrutare vor vedea că apar multe dificultăți. Costurile cu forța de muncă au crescut mult la noi, bazinul de selecție este tot mai mic și există o competivitate cu țările din jur, care încep să se dezvolte și ele în zona de IT&C și inginerie. O companie care are, să zicem, un punct de lucru în România și alte două în țările învecinate, acum este mai tentată să redistribuie planurile de dezvoltare către locurile unde poate găsi mai ușor oameni. Pe lângă investițiile deja anunțate, mai sunt și altele în expectativă. Companiile fac calcule și cel mai probabil în al doilea trimestru de anul viitor vor anunța către ce zone se îndreaptă”, spune rectorul Universității.
O altă provocare ce ține de resursa umană este păstrarea actualilor angajați din IT&C. Companiile din străinătate deja au început să recruteze oameni care să lucreze din România direct pentru ele, iar acest lucru va accentua problemele.
”Pandemia de coronavirus a schimbat complet modul de lucru. Acum dorința angajaților este să lucreze de acasă, chiar dacă unele companii doresc să îi aducă una sau două zile pe săptămână la birou, pentru a menține cultura organizațională. În vestul Europei, în schimb, work from home era des întâlnit și înainte de pandemie, așa că sunt mult mai deschise acestui beneficiu pentru angajați. Cel mai probabil și la noi, o parte din oamenii din IT&C vor rămâne exclusiv acasă, tocmai pentru că firmele nu doresc să îi piardă. Acest lucru influențează foarte mult piața de birouri, care de doi ani este într-o zonă de așteptare. La unele proiecte s-a renunțat iar altele sunt într-o derulare mai lentă”, a continuat Florin Drăgan.
Din perspectiva comunicațiilor fixe si mobile, pandemia COVID-19 a adus schimbări majore. Presiunea pe infrastructura de telecomunicații a crescut exponențial de la declanșarea pandemiei fiind nevoie de investiții substanțiale si rapide din partea operatorilor astfel încât rețelele lor sa poată gestiona creșterile foarte mari de trafic de voce si data.
”Anul 2021 a adus în Romania tehnologia 5G live însă penetrarea acestei tehnologii este încă la început si se observă o întârziere față de țările din Europa de Vest. Romania s-a angajat în cadrul PNRR să adopte și Codul Comunicațiilor Electronice și abia după adoptarea acestui cod poate sa organizeze licitația de spectru de frecvențe. Acest act normativ care va simplifica viața operatorilor de telecom atunci când își extind rețelele, dar care oferă și drepturi noi pentru utilizatorii finali, va fi adoptat în 2022 după ce va primi avizele comisiilor de specialitate”, a mai precizat rectorul Florin Drăgan.
Pe de altă parte, creșterea prețurilor la gaz și energie electrică a creat o instabilitate și în domeniul automotive așa cum aduce incertitudini în toată zona de producție. Fabricile sunt mari consumatoare de energie, iar în momentul în care au construit bugetul pe anul 2021, nu a fost luată în calcul o triplare a prețului. Din acest motiv unele planuri au fost redimensionate, iar anul 2022 va fi dominat de prudență și responsabilitate în cheltuieli.
