Statul nu vede furnizorii privați de servicii de sănătate ca parteneri de dialog, o serie de anomalii se perpetuează în reglementările din domeniu, care fie întârzie să fie aprobate, riscând să lase fără acoperire legală activități în care s-au făcut investiții, fie se aplăcă neunitar în țară. Sunt câteva din semnalele de alarmă lansate de Fady Chreih, CEO al Rețelei de Sănătate Regina Maria, într-un interviu acordat în emisiunea Profit Live a postului de televiziune Profit TV. Deși cadrul nu este încurajator, compania sa va continua investițiile și anul acesta în infrastructură și echipamente medicale, după un an dificil, în care, în ciuda întreruperii activității în starea de urgență, a reușit să pivoteze către servicii cu cerere mare în pandemie și să crească în final cu 27% cifra de afaceri.
Serviciile medicale private nu sunt accesibile oricui, nu și le permit pacienții cu venituri foarte mici. Ele degrevează, însă, sistemul public supraaglomerat de o parte semnificativă din activitate. Cu toate acestea, mentalitatea că privații iau din felia statului nu a părăsit autoritățile nici în guvernări mai liberale.
“Anul trecut am lucrat fantastic de bine, pentru că mediul privat a fost primul care a reușit să se adapteze, să testeze, să fie alături de sistemul public, să ofere diferite facilități către pacienți din România în pandemie. Ce vedem acum? O tentativă de a ne întoarce iarăși către a împărți apele între sistemul public și sistemul privat. De fapt, această conversație nu ar trebui să aibă loc absolut deloc așa, ci ar trebui să fie despre cum facem ca pacienții din România să acceseze cât mai multe servicii de înaltă calitate, în număr cât mai mare și cu acoperire geografică mai amplă, cum facem prevenție și cum realizăm o competiție sănătoasă între furnizori de servici medicale. Astea sunt întrebările normale, nu să începem cu cât alocăm sistemului public, cât sistemului privat, cum facem în stânga, cum facem în dreapta”, spune Fady Chreih. În opinia sa, diferențe în interesul față de tratarea pacienților în funcție de forma de proprietate nu-și au locul nici în UE, nici în secolul 21.
O nemulțumire a managerului Regina Maria vine din întârzierea normelor de aplicare pentru legislația care permite desfășurarea medicinei la distanță (telemedicina), unde Ministerul Sănătății a depășit deja toate termenele legale. “Am avut nevoie de un cadru legislativ pe zona de telemedicină, teleradiologie, telepatologie, încă nu-l avem final, dar sper să vină cât mai curând. Avem peste 200.000 de vizite făcute în clinica virtuală, care și-a dovedit eficiența în pandemie și va fi utilă și în viitor”, spune Chreih.
Normele de aplicare au fost puse în transparență decizională, discuțiile au fost prelungite cu încă o săptămână, iar Ministerul Sănătății ar fi trebuit să le promoveze pentru a fi aprobată o Hotărâre de Guvern. “Încă nu le-a promovat și nu știm de ce. Sincer, nu știm ce se întâmplă, ar fi trebuit de săptămâni bune să fi fost promovate prin HG. Conform legii, termenul legal în care trebuia Ministerul Sănătății să dea aceste norme este deja depășit, a expirat”, arată CEO-ul Regina Maria.
Aprobarea normelor este necesară pentru ca serviciile de medicină, pentru care a fost adoptată o legislație ce permite funcțonarea doar în starea de alertă, să poată fi continuate și după încetarea acesteia. Altfel, rămân fără acoperire legală clară.
Singura țară din UE fără cadru legal final pentru telemedicină
“Atâta timp cât nu ai norme, nu știi exact ce ai voie și ce nu ai voie să faci în telemedicină, teleradiologie și telepatologie. Nu e vorba doar despre consultații la distanță. Dacă nu ar mai fi starea de alertă, probabil că vor avea piedici în diferite orașe multe start-up-uri sau mulți oameni care vor să intre în acest ecosistem. Pentru că nu vorbim doar de Regina Maria, sunt și mulți furnizori ce se bazază pe telemedicină și pe diferite specialități medicale care pot accesa normalitatea secolului 21. E nevoie de un cadru oferit de Ministerul Sănătății, care să spună, pe anumite specialități, cum vede această defășurare de servicii”, spune Chreih.
Telemedicina scade costurile, ajută pacienții și personalul medical, iar beneficiile s-au văzut clar în plină pandemie, în starea de alertă. “Vedem o acceptanță fantastică din partea pacienților și a corpului medical, însă vedem o reticență din partea unor organisme care nu îmbrățișează modernitatea. Comisia Europeană a promovat un astfel de cadru juridic încă din 2008. Suntem singura țară din UE care nu are încă un cadru legislativ final pe acest subiect”, arată managerul Regina Maria.
Rețeaua privată de sănătate a investit peste 130 milioane de euro în ultimii 10 ani, într-un mediu nu întotdeauna încurajator pentru investiții. Cea mai mare investiție, Spitalul construit de la zero la Cluj, nu a fost ferit de birocrație și întârzieri nejustificate în obținerea avizelor și aprobărilor de la autoritățile din sănătate, deși lipsa spitalelor moderne este reclamată adesea de oficiali. Cu anomalii se confruntă și acum, spune CEO-ul Regina Maria, în condițiile în care nici după câțiva ani de la deschidere nu a putut încheia contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), efectele fiind suportate de pacienții care ar fi trebui să aibă dreptul la unele decontări.
Anomalii în contractele cu Casa de Asigurări
“Spitalul nostru din Cluj funcționează complet, cu toate autorizațiile, e un spital modern, integrat, adaptat nevoilor și cerințelor pacienților și corpului medical din secolul 21. Este adevărat, nu avem contract cu Casa de Asigurări în Cluj. În pandemie, din păcate, conform legii, nu s-a făcut contractare anul trecut, ceea ce nu a permis celor care au făcut investiții în noi locații și servicii, cum suntem noi, să intre în contract cu Casa. Din păcate, am mai pierdut 7 luni și din acest an, pentru că s-a amânat iar contractarea, la 1 iulie”, precizează Chreih. Spune că nu este fericit absolut de loc de acest lucru absolut deloc, considerând că e “o anomalie să ai o contractare pentru anul 2021 începând cu 1 iulie 2021 și până atunci să se meargă pe un istoric, iar pentru noile servicii să nu ai această posibilitate”.
Spre deosebire de alți furnizori, Regina Maria nu are decât o mică parte din afaceri în relație cu statul. “Avem milioane de pacienți, dar 90% din cifra noastră de afaceri este complet privată și doar 10% în relație cu statul român, prin casa de asigurări, pentru pacienți cărăra le facilităm accesul la servicii medicale gratuite în relația cu Casa, fie că sunt de laborator, de imagistică, diferite tipuri de intervenții, pe gastroenterologie, spre exemplu, sau în altă zonă, ori pacienții oncologici”.
Legi interpretate diferit de la juteț la județ
Pentru un manager care a venit în piața serviciilor de sănătate din zona bancară, unde regulile erau mai clare, Fady Chreih găsește anormală funcționarea unui sistem cu legislație adesea incoerentă, în care direcțiile sanitare județene interpretează adesea reglementările diferit.
“Am colegi care lucrează de peste 20 de ani în zona de contractare, de autorizare și cunosc foarte bine tot procesul legislativ, care nu este atât de simplu și coerent precum am crede. Iarasta duce la foarte multă birocrație, apar multe diferențe de opinie, de la un specialist la altul, pentru că legea a fost scrisă de mult, în fiecare an s-au făcut sute de modificări la ea, iar să fie complexe când faci un spital nou, dar nu ar trebui să fie complexe și diferite de la un județ la altul. Ar trebui ca fiecare județ să joace după aceleași reguli, o lege să fie interpretată la fel în toate județele țării. Or, în momentul de față, lucrurile nu stau așa”, arată Chreih.
Tango cu statul
În opinia sa, problema este că autoritățile din sănătate nu consideră nici acum furnizorii privați parteneri de dialog: “Suntem ca într-un tango, doi pași înainte unul înapoi, de fapt doi pași în față patru înapoi, în funcție de interesul de moment sau de presiunea publică. Vorbesc nu doar în numele Regina Maria, ci și ca membru în diferite organisme, asociații, fie a celor de servicii medicale – PALMED, fie ca ca parte din Coaliția pentru Dezvoltrea României și task-force-ul pentru sănătate unde sunt membru. Adevărul e că nu suntem considerați parteneri de dialog, deși ar fi necesar, pentru că în felul acesta instituțiile de stat, autoritățile care reglementează piața își pot lua feedback, să afle ce se întâmplă cu adevărat pe teren, ce se întâmplă cu cu pacienții, ce spune corpul medical, de ce are nevoie ca să ofere servicii de înaltă calitate pacienților”.
Tangoul atipic al furnizorilor privați cu autoritățile din sănătate, cu doi pași înainte și patru înapoi, implică paradoxal o colaborare mai bună în perioada acută a crizei sanitare, de anul trecut, decât în prezent. Companiile private din sănătate s-au adaptat din mers cerințelor schimbate ale pieței, au compensat blocarea activității în starea de urgență cu alte segmente în care au intuit că trebuie să investească rapid li au închis, în final anul cu rezultate bune.
“Dacă facem comparație cu celelalte sectoare și activități care formează PIB, sectorul de sănătate a avut anul trecut cea mai mare reziliență. Nu toată lumea a avut un an bun. A fost un an extrem de dificil, atât pentru pacienți, cât și pentru corpul medical – doctori, asistenți, infirmiere, colegi din front office și din camerele de gardă. Am avut trei luni de zile în care ne-m oprit investițiile, le-am pus pe hold, fix anul trecut pe vremea aceasta, dar apoi am decis să le reluăm pentru că aveam încredere că România va reveni pe traiectoria consacrată de creștere economică sustenabilă”, spune Fady Chreih.
Regina Maria a depășit un miliard de lei cifră de afaceri (237 milioane de euro) în 2020 și a trecut pe primul loc în piață după venituri, într-un an în care aniversa 25 de ani de existență. “Ne-a surprins și pe noi plăcut că am devenit lideri și pe acest segment. Conduceam deja, după orice studiu, independent sau comandat de noi, pe trei categori: furnizorul preferat de abonamente medicale, cea mai mare calitate a serviciilor medicale și performanța medicală de top”, spune CEO-ul companiei.
Testele PCR, oportunitatea anului 2020
Potrivit afirmațiilor sale, creșterea de de 27% nu ar fi fost posibilă fără flexibilitatea rețelei, cu divizii care pot compensa perioadele mai puțin faste ale altor divizii: “pe principiul vaselor comunicante, o divizie a reușit să hrănească altă divizie. Anul trecut, echipa noastră a reușit să pivoteze extraordinar de bine și de repede pe diferite proiecte”.
Testarea PCR a fost intuită ca mare “oportunitate” a anului trecut, înaintea altor jucători și a crescut spectaculos veniturile diviziei de laborator. “Am fost primul privat care a testat PCR în același timp cu Matei Balș, anul trecut pe vremea aceasta, înainte nu era nimeni. Poți să spui că e noroc, dar aș zice că e mai mult inovație din partea diviziei de laborator, e cercetare practică. Ei au comandat aceste teste nu după o viziune că va veni această pandemie peste România, ci pentru că auziseră deja din luna ianuarie de ce se întâmplă în China și voiau să testeze pe acest virus și în laboratorul Regina Maria. De aceea, am fost pregătiți din punct de vedere tehnologic și al consumabilelor și am avut o creștere fantastică pe segmentul de laborator”, își amintește Fady Chreih.
Spune că a fost o decizie riscantă să investească mai multe milioane de euro în echipamente de testare PCR, în plină pandemie, în martie 2020, când încă se mai întreba dacă va mai putea să țină deschise toate locațiile. “Imaginați-vă și câți furnizori de servicii medicale la nivel mondial s-au bătut efectiv să aducă aceste echipamente de testare PCR. România nu avea neapărat întâietate în fața altor țări mai puternice și cu tradiție în relația cu furnizorii de echipamente. Noi, mediul privat, am reușit să fim foarte rapizi și eficienți în a atrage acești furnizori să ne aducă și nouă echipamentele”. Cum i-a convins? “Plată în avans sută la sută, nu conta altceva”.
Doar anul trecut a deschis 8 laboratoare noi de biologie moleculară și a ajuns acum la o capacitate de procesare de 3.800 de teste PCR pe zi. “Am luat această decizie pentru că am mizat că va fi nevoie de testare, eram conștienți că nu o să dureze doar o lună-două. Că va trebui să facem un sprint în câteva săptămâni, ca să ne reinventăm, să pivotăm, dar apoi va fi un maraton. Experți din America spun că până în iunie 2022 furnizorii de servici medicale va trebui să testeze PCR în continuare”, explică CEO-ul Regina Maria.
Compania a făcut între timp peste 500.000 de teste PCR, iar creșterea pe segmentul de laborator de aici a venit, compensând scăderea bruscă și foarte mare a altor tipuri de teste. Divizia are 28 de laboratoare acreditate și 120 de locații, iar în 2020 aproape și-a dublat cifra de afaceri față de 2019.
Angajatorii și schimbă mentalitatea
Anul pandemiei a adus creștere de 30% și diviziei de abonamente medicale, majoritatea încheiate de angajatori pentru angajați, deși companiile din multe domenii au avut dificultăți și au tăiat drastic din cheltuieli sau au regândit beneficiile salariale. “Anul trecut, angajatorii și-au schimbat mentalitatea și și-au dat seama de două lucruri: că au nevoie de un furnizor foarte mare și de încredere de servici medicale și de un partener care poate să pivoteze cu oferta, pentru ceea ce angajații au nevoie într-un context nou. Colegii mei au făcut o treabă bună să țină legătura strâns cu marii angajatori și cu IMM-urile, iar acum avem mii de companii care lucreză cu noi.”
Clinica virtuală, prin care s-au putut realiza, în perioadă cu restricții de circulație, mai multe servicii medicale la distanță, a contribuit la creșterea din pandemie. Compania crede că va rămâne extrem de necesară și în anii următori, pentru pacienți care nu se pot deplasa, care locuiesc departe de orașele mari, sau care preferă să deruleze o parte din relația cu medicul de acasă. Bineînțeles, dacă domeniul nu va rămâne în vid legislativ după încetarea stării de alertă, prin neaprobarea normelor de funcționare.
Într-un mediu pe care autoritățile nu îl întrețin prea stimulativ pentru investiții, Fady Chreih spune că va continua extinderea. “Cred că la fiecare nouă clinică, nou spital, nou laborator, nou centru de imagistică pe care îl construim, suntem mai aproape de pacienți și degrevăm și mai mult sistemul public de sănătate. Nu ne oprim cu investițiile, avem în continuare buget ambițios, vrem să extindem rețeaua în județele în care suntem deja prezenți, să creștem intensiv în orașe, să dezvoltăm educația medicală din România, să investim în aparatură și infrastructură medicală, să ajungem cu serviciile noastre și în județe în care încă nu suntem fizic prezenți”, conchide CEO-ul Regina Maria.
