Rolul tehnologiei în gestionarea unui dezastru, a unei calamități naturale, este peste tot ușor subapreciat, inclusiv în România, spune, la PROFIT NEWS TV, Marius Marinescu, CTO Metaminds. Tehnologia poate fi utilizată în fiecare etapă a gestionării unui dezastru natural, de la răspuns și până la recuperare.
„Astfel, în zona de pregătire, tehnologia este utilizată cu precădere pentru a ajuta la crearea și implementarea unor planuri de urgență, poate fi folosită și pentru a monitoriza potențiale amenințări, de la modele meteorologice și până la detectarea timpurie a cutremurelor. În zona de răspuns la dezastre într-o situație de urgență, tehnologia e utilizată pentru a coordona și gestiona efortul de răspuns.
Poate fi folosită și pentru a monitoriza potențialele amenințări, pentru a oferi informații și asistență celor afectați de calamitate. Pentru recuperare este folosită cu precădere pentru a coordona și gestiona efortul de răspuns la criză. Este oferită și pentru a folosi informații concrete în planurile de reconstrucție și pentru coordonarea eforturilor de recuperare”, spune Marius Marinescu.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Din păcate, continuă el, România nu dispune de o strategie națională de recuperare în caz de dezastru și crearea unui organism de coordonare și control ar fi cea mai indicată soluție.
„La nivelul infrastructurilor de IT și comunicații, majoritatea proiectelor care se fac cel puțin în sectorul guvernamental, dar și în sectorul privat, prevăd sisteme reziliente la dezastre, au planuri de recuperare în caz de dezastru, însă nu există nicio entitate care să coordoneze complet acest efort. Nu există o strategie națională de recuperare în caz de dezastru”, precizează CTO-ul Metaminds.
„Chiar dacă statul român ar avea o strategie cuprinzătoare, coerentă, ce vizează doar instituțiile statului, nu e suficient. Trebuie ca această strategie să includă și companiile private. Degeaba ai sisteme securizate care sunt reziliente, dar care se mută dintr-o parte în alta a țării în cazul unui dezastru, dacă nu poți asigura în primul rând comunicația cu acele sisteme și după securizarea lor”, completează acesta.
O calamitatea naturală care afectează infrastructurile de IT și comunicații are un impact devastator și asupra economiei.
„Toate sistemele în ziua de azi sunt digitale, toate serviciile oferite către populație au în spate un sistem digital și sunt foarte multe lucruri care se pot întâmpla în urma unei calamități, cum ar fi deteriorări fizice ale centrelor de date, ale facilităților de telecomunicații, alte componente critice de infrastructură care pot duce la pierderea datelor, defecțiunea echipamentelor și evident întreruperea serviciilor”, mai spune el.
Pentru companii, Marius Marinescu consideră că cel mai important este efectuarea de evaluări regulate a riscurilor în cazul unor calamități prin diverse metode.
„Asta vine la pachet cu investiția în sisteme ce sunt reziliente, care este investiție puțin mai costisitoare decât investiția într-un sistem care nu oferă astfel de facilități de recuperare în caz de dezastru. Foarte importantă este și coordonare cu părțile interesate. Nicio companie și nicio instituție nu funcționează de sine stătător, ci are multe interdependențe și legături cu alte instituții sau companii private și atunci trebuie să se asigure că inclusiv partenerii au sisteme reziliente sau pot asigura disponibilitatea serviciilor în cazul unor calamități. Degeaba ai un sistem rezilient dacă nu poți asigura comunicația cu acel sistem rezilient”, afirmă Marius Marinescu.
„Cred că orice instituție, orice companie privată ar trebui sa aibă o astfel de infrastructură și să investească în astfel de planuri de recuperare”, adaugă acesta.
Despre sistemul RO-ALERT, Marius Marinescu spune că beneficiază complet de această tehnologie de recuperare în caz de dezastru.
„Se mută complet din București undeva în zona Brașovului, într-un alt centru de date, iar comunicațiile pentru el sunt asigurate la fel, astfel încât o calamitate care ar afecta Bucureștiul să nu afecteze sistemul. Mutarea întregului serviciu de alertare se realizează la un interval de minute, ceea ce este din perspectiva unui plan de recuperare în caz de dezastru nemaipomenit”, precizează acesta.
