Sintagma poate induce greșit ideea unei taxe suplimentare, însă realitatea este alta: vorbim despre o componentă legală a serviciului public de apă și canalizare, reglementată prin Legea 241/2006.
În București, facturarea serviciului de canalizare pentru apa pluvială se realizează în conformitate cu Hotărârea Consiliului General al Municipiului București (HCGMB) 820/2018, privind Regulamentul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.
Ce reprezintă „taxa pe apa de ploaie” și de când se aplică:
Operatorii de apă și canalizare sunt obligați să colecteze și să gestioneze apele meteorice – apa provenită din ploi sau ninsori, care ajunge în rețeaua publică de pe străzi, acoperișuri, parcări, trotuare și alte suprafețe impermeabile.
Orice volum de apă preluat de sistem generează o serie de operațiuni tehnice – colectare, transport, pompare (acolo unde rețeaua nu funcționează gravitațional), reținere a materialelor grosiere și evacuare. Aceste procese au costuri, iar tariful aferent acoperă exact aceste activități. Este o componentă firească a funcționării oricărui oraș conectat la infrastructura de canalizare.
O obligație veche, de peste 3 decenii
Contravaloarea serviciului de canalizare pentru preluarea apei pluviale nu reprezintă o taxă, ci un tarif reglementat de peste 30 de ani de către fiecare administrație locală.
De exemplu, în București, această formă de facturare exista cu mult înainte de anul 2000. Percepția că plata pentru apa meteorică ar fi apărut odată cu concesionarea serviciului este contrazisă de reglementările adoptate de administrația locală a Municipiului București încă din anii ’90.
În plus, în Capitală, o serie de reglementări stabilesc formula de calcul și obligația de plată. Acestea sunt:
HCGMB nr. 109/1997 – Regulamentul privind racordarea și utilizarea sistemului de canalizare
Stabilește explicit că utilizatorii racordați la rețeaua publică sunt obligați să plătească serviciul.
Articolul 16 introduce formula de calcul:
„Plata se stabilește prin înmulțirea cantității de apă deversată cu tariful în vigoare. Cantitatea de apă uzată menajeră este egală cu cea consumată, iar cea meteorică se stabilește în funcție de suprafața deținută și precipitațiile medii multianuale.”
HCGMB nr. 23/1993 – Normele pentru funcționarea sistemului de apă și canalizare
Stabilește modalitatea de calcul a cantităților de apă meteorică deversată:
– 0,5 m³/mp/an pentru agenți economici
– 0,3 m³/mp/an pentru domeniul public
– 0,2 m³/mp/an pentru utilizatori casnici și asociații de proprietari/locatari
Cu alte cuvinte, volumul de apă meteorică preluat de canalizare se calculează în funcție de suprafețele deținute – construite sau neconstruite –, declarate de utilizatori, precum și de cantitățile specifice stabilite prin aceste reglementări. Pentru a veni în sprijinul clienților, operatorul a împărțit cantitatea anuală de apă pluvială pe fiecare factură, pentru numărul de zile cuprins în perioada de facturare.
Astfel, bucureștenii plătesc unul dintre cele mai mici tarife pentru serviciul de canalizare din țară conform topului tarifelor realizat de către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC).
O practică standard în orașele europene
Facturarea serviciului de canalizare pentru preluarea apei pluviale este reprezintă o practică standard în toate marile orașe din Europa. Asta deoarece sistemele urbane necesită o întreținere continuă, care presupune menținerea rețelelor curate, funcționarea permanentă a stațiilor de pompare și o capacitate adecvată de preluare în contextul fenomenelor meteo extreme.
În concluzie, apa meteorică nu reprezintă o „taxă ascunsă”, ci o componentă transparentă a serviciului public de apă și canalizare, necesară pentru buna funcționare a infrastructurii urbane, tot timpul anului.
