Directorul general al Romaqua Group, Radu Lăzăroiu, a atenționat din nou, la Maratonul Economia Sustenabilă, organizat de PROFIT NEWS TV, asupra problemelor sistemului de garanție – returnare (SGR) și precizează că lansarea acestuia fără infrastructura necesară riscă să compromită chiar conceptul pentru care a fost creat acest sistem – acela de protejare a naturii.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul ACUE, Auchan, Borsec - Romaqua Group, Hidroelectrica, Liberty, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Romgaz, Tinmar Energy, Transgaz
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
“Romaqua este pentru acest sistem, este calea pe care tot mai multe state din Europa vor să o preia, de exemplu Germania și țările nordice, unde există deja acest sistem. Din păcate la noi a pornit cu stângul, pentru că a fost pornit înainte ca infrastructura să poată duce la bun sfârșit obiectul acestuia – adică pe tot teritoriul României consumatorul final, care are ambalajul de băutură, apă minerală, bere, băuturi răcoritoare să poată ajunge să depună ambalajul, acesta să fie preluat, colectat și transmis spre reciclare. Din păcate, situația actuală arată, după 3 luni de funcționare, un prcent de colectare de 6%”, a afirmat Lăzăroiu.
El spune că ce îl deranjează cel mai mult este că autoritățile nu au ținut cont de solicitarea de amânare a lansării SGR cu 6 luni, venită atât din partea Romaqua cât și chiar a companiei care administrează sistemul, RetuRO (în septembrie 2023).
“În documentația pe care ei au înaintat-o când au fost aleși administratori ai acestui sistem era prevăzut un termen de 18 luni de implementare. La noi – nu știu cum să zic diplomat – sunt sătul de genul ăsta de heirupism politic, să dăm bine în fața ecranelor, să bifăm un lucru pe care l-am făcut bun și după aia să ne chinuim 10 ani de zile să reparăm ce am pornit când putem să pornim corect în momentul în care este infrastructura pregătită. Cel mai mare pericol este acela că de fapt consumatorul final va vedea acest sistem doar ca pe o scumpire și vom reuși să stricăm conceptul de consum responsabil și de protejare a naturii. Când nu poți da înapoi ambalajul respectiv, pentru că nu ai unde, ce decizie vei lua? Îl vei arunca în afara sistemului, ceea ce nu e bine”, spune Lăzăroiu.
El suspectează că “unii au dorit să fure startul”, pentru că în acest an ar urma să intre în vigoare un regulament în privința ambalajelor, dezbătut acum în Parlamentul European, care să stabilească în ce condiții vor deveni operaționale sisteme de tipul SGR și ca termen să fie prevăzut anul 2029.
“Nu vreau să fac acuzații, dar s-ar putea ca unii să fi dorit să fure startul tocmai pentru a evita aceste condiții care se vor hotărî în acest an. Aceeași întrebare am pus-o și administratorului: care este diferența între momentul septembrie, când voi cereați amânarea, și noiembrie, când toată lumea participa la .... și nu-mi place să fiu ironic, pentru că este o problemă prea serioasă și prea importantă să fiu ironit – la această horă a reciclării. Practic, fiecare dansează în hora asta după muzica lui, și nu e ok”, spune Lăzăroiu.
Lansând SGR înaintea centrelor de colectare și a întregii infrastructuri nenesare, România „construiște trenul din mers, și merge cu viteză mare”, cu costuri foarte mari și multe victime colaterale, de la consumator la micii comercianți și micii producători.
“Văd că încep să realizeze totuși că unele dintre observațiile noastre erau justificate – mă refer la proiectul de ordin al ministrului care să amâne momentul din 30 iunie la 31 decembrie al comercializării produselor non RetuRO. Nimeni nu explică ce se va întâmpla. Dau un exemplu: am o sticlă de apă minerală care nu are sigla RetuRO. După ordinul în vigoare, la 30 iunie trebuie să fie oprită de la comercializare. Ce fac cu acea sticlă? O casez? O arunc? Tocmai săptămâna trecută s-a aprobat o legislație specifică în domeniul reducerii risipei alimentare, ori noi o facem. Cum era corect? Las-o până la expirarea produsului”, argumentează directorul Romaqua, cu referire la proiectul anunțat de Profit.ro.
Lăzăroiu, care ocupă și funcția de președinte al Patronatului din industria apelor minerale APEMIN, a vorbit și despre necesitatea protejării apelor minerale și declararea lor ca bunuri de patromoniu național.
“În România există branduri de zeci de ani, de sute de ani – în cazul Borsec, de peste 200 de ani. În Franța, marea majoritate a brandurilor noi sunt mai noi decât Borsecul. Dădeam exemplul Perrierului, care are 100 de ani mai puțin. Perrier este bun de patrimoniu național, pentru că este ambasador al Franței. Așa poate să fie și Borsecul, și Dorna, și Bucovina, și Perla Harghitei, care sunt ape bune. Dar ar trebui să gândim un program pentru aceste ape minerale - care până la urmă sunt bunuri ale statului român, nu ale Borsec sau Dorna - , să încercăm să le protejăm și să facem o legislație astfel încât să fim siguri că și copiii copiilor noștri vor beneficia de ele”, mai spune Lăzăroiu.
Romaqua Group, unul dintre principalii producători de apă minerală și băuturi răcoritoare din România, deține o fabrică de îmbuteliere a apei minerale la Borsec, din anul 1999, și alte unități de îmbuteliere a apei minerale și a apei plate, precum și de băuturi răcoritoare, bere și cafea.
Grupul are în portofoliu băuturile carbogazoase Giusto, Brifcor, Cico și Quick Cola, băuturile răcoritoare necarbogazoase Giusto Natura și Giusto Natura Plus, apele minerale naturale Stânceni, Aquatique și Borsec, cafeaua Metropolitan și berile Albacher și Dorfer.
În anul 2006, Romaqua a relansat mărcile Brifcor și Cico, cunoscute în perioada comunistă.
Grupul deținut de Romaqua Holding în proporție de 98% are peste 2.000 de angajați, în 7 fabrici, și vânzări de peste 1 miliard de lei la nivelul anului trecut.
