Bucureștenii plătesc printre cele mai mari facturi la energie din Uniunea Europeană

Raportul HEPI (Household Energy Price Index – septembrie 2025) este realizat de Energie-Control Austria, MEKH – Hungarian Energy and Public Utility Regulatory Authority și VaasaETT, în colaborare cu autorități de reglementare și operatori din 33 de țări europene: toate statele membre UE, plus Marea Britanie, Norvegia, Elveția, Serbia, Muntenegru și Ucraina.

Raportul prezintă lunar prețurile energiei electrice și gazelor naturale pentru gospodării, oferind o comparație completă între capitalele europene, scrie News.ro.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Ucraina a restricționat importurile de motorină prin portul Constanța. Cantitățile livrate din România vecinilor din Est au scăzut cu peste 91%

Conform raportului HEPI, București este a 9-a cea mai scumpă dintre capitalele UE, cu un preț de 27,5 eurocenți/kWh, peste media europeană (EU-27) de 25,43 eurocenți/kWh.

HEPI relevă și că Bucureștiul se află pe primul loc în Europa, având cel mai ridicat preț al energiei electrice ajustat la puterea de cumpărare, urmat de Praga, Berlin și Varșovia.

Acest indicator arată impactul real al costului energiei asupra gospodăriilor, raportat la nivelul veniturilor din fiecare țară. 

Raportul Comisiei Europene – Market Observatory for Energy (Quarterly Report on European Electricity Markets, Q1 2025), elaborat de DG Energy, care analizează piețele angro și retail de energie electrică în statele membre UE, folosind date oficiale Eurostat, ENTSO-E și S&P Global Platts, relevă că, în primul trimestru al anului 2025, prețurile angro medii PZU la energie electrică în Europa au fost cu 49% mai mari față de aceeași perioadă din 2024, dar cu 38% mai mici față de nivelul din 2023. Creșterea a fost determinată de prețurile ridicate la gaze, scăderea producției eoliene și hidro, în ciuda unei producții solare record, precum și de o ușoară creștere a cererii de energie electrică.

Deși prețurile au fost ridicate în T1 2025, în trimestrul al doilea s-a observat o scădere semnificativă. - European Power Benchmark: 100 de euro/MWh (media UE). Variația între piețe a fost: între 49 de euro/MWh în Finlanda și 145 de euro/MWh în Irlanda.

În ceea ce privește evoluția anuală, între -32% și +93%, cu cele mai mari creșteri în Portugalia (+93%), Spania (+92%) și Slovenia (+91%), iar cele mai mari scăderi în Finlanda (-32%) și Suedia (- 9%).

CITEȘTE ȘI Antifrauda a descoperit ordine de plată false la o firmă din Craiova, la tranzacții cu peste 800 de tone de motorină, dar și restituiri suspecte ale Trezoreriei. ANAF a dispus de urgențǎ demararea de controale la Trezoreria Craiova

În România, prețul mediu angro în T1 2025 a fost de 148,3 de euro/MWh, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană, situându-se peste media europeană și peste valorile înregistrate în Cehia (120 de euro/MWh) și Polonia (116 euro/MWh).

Ambele rapoarte relevă că România are unul dintre cele mai ridicate prețuri la energie. 

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirma, la începutul lunii octombrie, că România plătește unul dintre cele mai mari prețuri la energie din lume, iar ținta sa este una foarte clară, și anume capacități de stocare, baterii, investiții în producție de energie electrică în bandă, gaz, hidro și nuclear. El a anunțat creșterea capacităților de producție, a capacităților de stocare a energiei electrice.

”România plătește unul dintre cele mai mari prețuri la energie din lume. Ținta mea este una foarte clară: capacități de stocare, baterii, investiții în producție de energie electrică în bandă, gaz, hidro și nuclear”, a scris ministrul Energiei, pe Facebook. 

Bogdan Ivan arăta că în ultimii 10 ani, România a scos din producție aproximativ 7000 de megawatts capacități de producție pe gaze și cărbune.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ FOTO Fostul Sidex atrage investitori. Un consorțiu condus de primul indian Dalit miliardar, interesat de preluarea Liberty Galați

”Creștem capacitățile de producție, capacitățile de stocare ale energiei electrice produse de solar, pentru că până acum s-au instalat enorm de multe capacități de producție a energiei electrice pe solar, fără să aibă și baterii în spate. Avem un deficit de aproximativ 2000 de megawatts în fiecare zi, iar odată stocată acea energie, produsă în timpul zilei, va putea să fie consumată seara, automat reducând presiunea pe importuri din alte state. Evităm specula, limităm capacitatea unor companii care nu sunt de bună credință, raportat la consumatorii din România, să mai facă speculă”, sublinia ministrul Energiei. 
 

Luni, la Profit Energy Forum, ministrul a afirmat că prețul pe kWh pentru consumatorul casnic poate ajunge la 1 leu - 1 leu ”și un pic” în urma discuției cu producătorii și cu furnizorii, prin stabilirea unor mecanisme foarte clare. Acesta a invitat reprezentanții companiilor din domeniu să discute stabilirea unor astfel de mecanisme într-un grup de lucru.