Statul s-a descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație, au fost avertismentele transmise la Maratonul Fiscalității, organizat de PROFIT NEWS TV.
În același timp, până la final de an, ANAF va trimite o nouă listă cu datornicii către Poliție.
Maratonul a fost organizat cu sprijinul ING
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Finanțele s-au descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar situația se complică pe final de an, în contextul în care dinamica veniturilor încetinește și taxele și impozitele pe consum au început să aducă bani sub așteptări, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România.
Anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație. Creșterea pensiilor cu 12,5% este considerată rezonabilă de către economistul ING, care atrage însă atenția că și în 2023 inflația se va menține ridicată, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale.
”Situația este destul de complicată și pare că se complică pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul anului. Avem această evidentă, deja, încetinire economică, pe plan extern nu ne ajută deloc faptul că zona euro se pregătește, destul de clar, de recesiune. Și atunci, într-adevăr, e nevoie de bani, va fi nevoie de bani, iar veniturile care în prima partea a anului au fost peste așteptări, acum încep ușor-ușor în cel mai bun caz la așteptări iar pe anumite componente precum TVA încep să fie sub așteptări. Deci, trebuie să adunăm bani din mai multe surse”, spune Valetin Tătaru despre eforturile guvernului de a aduce mai mulți bani la buget.
“Pot fi mai multe explicații. Una dintre ele este că inflația începe deja să se vadă în erodarea puterii de cumpărare, lucru pe care nu prea îl vedeam în prima parte a anului, și apoi, sigur, faptul că economia încetinește. Nu ar trebui să eliminăm și un factor de prudență. Consumul pare că încetinește, dar deocamdată din motive cumva bune, lumea e ceva mai prudentă. Nu auzim că crește șomajul, că scad salariile, simptomele unei crize. Deci cred că motivele de prudență determină oamenii să-și reducă și să-și structureze mai bine cheltuielile. Și atunci e normal să avem această evoluție a veniturilor din consum.
Dacă motivele care le determină țin de prudență, atunci probabil că vom vedea și o reversare în prima partea a anului viitor, poate spre jumătatea anului, cam în genul în care am văzut la ieșirea din pandemie, în care oamenii, după ce n-au putut consuma o vreme, și-au revenit”, arată Tătaru.
Rata șomajului a fost de 5,1% în septembrie, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de august, lună în care se atinsese punctul cel mai de jos de după pandemia COVID-19.
În privința execuției bugetare din acest an, Tătaru crede că Finanțele s-au descurcat nesperat de bine în contextul în care au reușit să țină cheltuielile în frâu și să reducă deficitul bugetar spre ținta asumată. Dar pentru anul viitor lucrurile vor fi mai complicate.
„Aș zice că încheiem anul nesperat de bine. Deocamdată nu am tras linie, dar ne îndreptăm spre un final de an în care execuția bugetară a fost nesperat de judicioasă, pare că pe la sfârșitul lui octombrie suntem pe la 3,4% din PIB, probabil vom ajunge spre acel 5,7% la decembrie pe cash – sunt curios cum va fi pe ESA, din cauza situației din energie și cum sunt considerate acele cheltuieli.
A fost un an în care trebuie să recunoaștem că cei de la Finanțe și-au făcut treaba, au și finanțat deficitul și au ținut și cheltuielile în frâu. Destul de puțini se așteptau să terminăm cu deficitul în țintă. Va fi mult mai dificil la anul - 4,4% pare că va fi ținta, să vedem proiectul. Mult mai dificil, economia încetinește, nu ne mai putem baza pe o creștere nominală a PIB de 20 și ceva la sută cât a fost anul acesta, va fi mult mai mică, poate sub 10% nominal, și atunci va fi nevoie de bani”, explică Tătaru.
Investițiile publice au crescut în acest an, însă acestea par departe de ținta de 7% din PIB anunțată inițial de guvern. De multe ori de-a lungul timpului cheltuielile de investiții au fost tăiate în rectificările bugetare pentru a face loc altor tipuri de cheltuieli.
”A fost întotdeauna și cred că va rămâne supapa de reglare. Nu le poți avea pe toate și, până la urmă, oricât am încerca să nu gândim contabil, bugetul este o sumă pe care trebuie să o împarți, investițiile au și ele un procent alocat și e la îndemână ca, dacă nu să tai, măcar să amâni, să mai reportezi pe anul viitor anumite cheltuieli. Acum pare că toată lumea se concentrează foarte mult să trecem iarna, să nu fie probleme cu energia, cu aprovizionarea. Deja discuții în privința execuției bugetului de investiții ar putea fi catalogate drept wishful thinking. Bine că se întâmplă, bine că oricum au accelerat față de alți ani, dar a ajunge la acel 7% din PIB sau cât erau estimate va fi destul de dificil”, spune Tătaru.
Pentru anul viitor creșterea ponderii investițiilor va fi și mai dificilă, crede economistul. Realizarea investițiilor este și o problemă de capacitate administrativă, iar în momentul de față absorbția slabă de fonduri europene ar putea reduce suplimentar investițiile, în condițiile în care banii europeni reprezintă circa jumătate din fondurile bugetate.
Mai mult, fondurile europene structurale ar putea avea o absorbție și mai proastă decât în exercițiul trecut din cauza faptului că între timp, în pandemie, au apărut și cele din programul Next Generation EU, implementat prin planul național de redresare și reziliență.
”Acum avem această... nu i-aș spune problemă... toată lumea se concentrează pe PNRR, dar banii ceilalți rămân și ei acolo. Mi-e teamă că vom avea întârzieri chiar mai mari pe bugetul multianual 2021-2027 datorită concentrării pe PNRR. Capacitatea administrativă este câtă este, oricum nici în anii trecuți nu aveam absorbție prea bună, acum concentrându-te pe PNRR în primii ani, cu siguranță vom rămâne în urmă pe fondurile europene clasice. N-aș zice că e deocamdată un semnal de alarmă, măcar să executăm PNRR pe următorii 4 ani și apoi să ne grăbim să absorbim în timpul în care a mai rămas”, explică Tătaru.
Guvernul PSD-PNL a anunțat o creștere a pensiilor cu 12,5% de la începutul lui 2023 și un ajutor de 600-1.000 de lei (în funcție de valoarea pensiei), plătibil în două tranșe pensionarilor pe parcursul anului viitor.
”One off-urile, ajutoarele țintite, au rolul lor și câtă vreme nu se repetă prea des, pentru a intra în mintea oamenilor că sunt semi-permanente, aș zice că sunt în regulă, mai ales în contextul acesta. Dacă se repetă, cum e planul acum, de două ori pe an în iarna aceasta și poate în noiembrie anul următor, cred că e în regulă. Dacă ajungem la 5-6 one off-uri pe an, nu mai sunt one off-uri. Nu pare că ne îndreptăm într-acolo”, crede economistul.
Chiar cu creșterea pensiilor, pensionarii, dar și angajații la stat, își vor vedea veniturile erodate la finele anului viitor, în condițiile inflației care se va menține ridicate.
”În general aș zice că discuția și procentele anunțate pe marginea măririi pensiilor sunt rezonabile. Să nu uităm că venim după un an cu inflație de probabil spre 14% inflația medie anul acesta și creșterile de salarii în sectorul public și pensii au fost undeva de 4-5%. E rezonabil să vorbim despre o creștere în 2023 în jurul acestui procent de 12-12,5%, mai ales când și inflația va rămâne sus, probabil va rămâne pe medie 10-11%. Deci, dacă tragem linie pe 2022-2023, puterea de cumpărare va fi pe minus”, explică Tătaru.
Una dintre măsurile guvernamentale controversate din acest an în plan fiscal vizează impozitarea suplimentară a contractelor part-time cel puțin la nivelul salariului minim pe economie. Tătaru spune că inițial a considera măsura una favorabilă, dar între timp condițiile din piața muncii s-au schimbat și cu o scădere economică efectul va fi mai degrabă nociv.
“În principiu, pe termen mediu și lung, măsura ar fi fost mai degrabă bună. Sunt printre cei care, la momentul la care era discutată, în prima parte a acestui an, cumva mai degrabă o susțineam, în ideea că piața muncii nu arăta atât de rău, că economia creștea, și m-aș fi așteptat ca mai degrabă mai mulți oameni să treacă la contracte full-time. Acum e clar că contextul e altul, e clar că e o încetinire economică, e clar că și piața muncii se mai detensionează, încă nu sunt semne de șomaj ridicat. Dar, într-adevăr, e vorba de alt context și probabil că efectele acestei suprataxări vor fi altele decât ne imaginam în prima parte a anului”, arată Tătaru.
Cea mai recentă prognoză a băncii olandeze arată o creștere economică de 1,8% în 2023 și una de 3,7% în 2024. Inflația este estimată a 10,9%, respectiv 5,1% pentru următorii doi ani.
De partea cealaltă, președintele ANAF, Lucian Heiuș, anunță că instituția va trimite din nou către Poliție, probabil până la finalul anului, fișierul cu date despre datornicii care au restanțe rezultate din reținerea fără virarea ulterioară la buget a unor contribuții și impozite cu stopaj la sursă.
ANAF desfășoară lunar acțiuni de notificare a contribuabililor, cu opțiuni privind eșalonarea acestor datorii acolo unde este cazul, dar nu are atribuții de cercetare penală, astfel că datele privind datornicii ajung, în final, la Poliție.
De la 1 martie anul acesta, fapta de reținere și nevirare la buget a unor contribuții și impozite cu stopaj la sursă a redevenit infracțiune. Firmele au o perioadă de grație de 60 de zile de la data scadenței obligației fiscale, după care ANAF urmează să transmită datele către Poliție pentru cercetare penală. Există posibilitatea achitării prejudiciilor și în timpul procedurilor penale, dar cu amenzi și penalități.
"Reținerea și nevirarea impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă este deja o infracțiune. Noi, lună de lună, trimitem niște notificări către contribuabili și am trimis aceste date masive și către organele care sunt abilitate să facă cercetarea penală, pentru că ANAF nu poate face cercetare penală. Din analiza pe care am făcut-o la sfârșitul lunii noiembrie, am constatat un lucru îmbucurător. Numărul societăților care aveau asemenea asemenea impozite și contribuții neachitate la finele lunii noiembrie, comparativ cu sfârșitul lunii octombrie, a scăzut cu circa 10.000, de la 61.027 la 51.600.
Este o scădere importantă a numărului de societăți, iar pe noi lucrul acesta ne bucură, înseamnă că contribuabilii au înțeles că nu este de joacă dacă reții o sumă de bani din salariul angajatului și în loc să o virezi la stat, așa cum prevede legea, tu o folosești în alt scop", a spus președintele ANAF.
Până la final de an, Fiscul ar urma să trimită o nouă listă cu datornicii către Poliție.
"Probabil la sfârșitul anului vom trimite din nou un pachet (de date, n.r.) cu societățile care se încadrează la această infracțiune. Noi, ANAF, trimitem lunar notificări contribuabililor care se încadrează în această situație, iar trimestrial trimitem către Poliție fișierele cu datele care apar în evidențele noastre cu societățile care au datorii de această natură neachitate. Mai mult nu putem face, pentru că ANAF nu face cercetare penală", a afirmat Heiuș.
Acesta ar fi a doua listă pe care ANAF o trimite către Poliție, după un demers similar în septembrie.
La momentul respectiv, după ce Fiscul a trimis lista către Poliție, unele companii au achitat restanțele. Printre acestea se numără și cel mai mare datornic de la momentul respectiv, CFR Marfă.
Poliția a transmis Profit.ro în septembrie, ca răspuns la o serie de întrebări, că lista transmisă de către ANAF Poliției, cu aproape 53.000 de firme care înregistrează restanțe la impozite și contribuții cu reținere la sursă, nu reprezintă o sesizare penală, deoarece simpla transmitere a unui fișier nu întrunește condițiile de fond și de formă impuse de legea procedural penală. Polițiștii aveau în lucru, la momentul respectv, doar 9 dosare penale pe baza unor sesizări depuse de ANAF, conform regulilor, separat de lista trimisă. În consecință, lista cu datornici trimisă de ANAF Poliției are rolul unui simplu schimb de informații între cele două instituții.
Problemele din prezent privind evidența ANAF pe plătitorii persoane fizice vor fi remediate în cel mult doi ani, ca parte a unui proiect finanțat prin PNRR, SFERA, prin care bazele de date ale Fiscului vor fi integrate, mai asigură președintele ANAF.
În prezent, baza de date GOTICA, pentru administrarea creanțelor persoanelor fizice, generează erori, fiind destul de dese cazurile în care o persoană plătește, dar apare ulterior ca datornic în evidențele ANAF, atrag atenția specialiști în domeniul fiscal.
Proiectul SFERA - Servicii fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni - presupune actualizarea sistemelor informatice de administrare fiscală a contribuabililor și asigurarea interoperabilității acestora cu sistemele informatice ale instituțiilor statului care dețin și pot furniza informații utile în activitatea de colectare a impozitelor/ taxelor.
"ANAF are două sisteme de gestionare a sistemelor de plată, pentru persoanele juridice și pentru persoanele fizice. La persoanele juridice nu știu să fie probleme deosebite. Se numește SIACF și funcționează bine, orice persoană juridică poate să își vadă fișa, să aibă un punctaj pe care să-l facă cu reprezentantul ANAF pe zona unde este administrat. Dar, la persoanele fizice, aici recunosc și spun de ani de zile că acel program, care se numește GOTICA, are încă mari probleme și ne creează și nouă și contribuabililor persoane fizice mari probleme. În PNRR este un mare proiect care se numește SFERA și care presupune integrarea tuturor acestor baze de date privind administrarea contribuabililor, persoane juridice în primă fază și ulterior persoane fizice, care să fie aduse la un nivel central. Toate problemele care în prezent apar, ele există și le recunoaștem, sper să fie eliminate. (Proiectul din PNRR ar fi gata, n.r.) în maxim doi ani. Să nu uităm că GOTICA funcționează de peste 12-13 ani și, cu bune, cu rele, reușim să facem această gestiune și la persoanele fizice, unde sunt foarte mulți contribuabili", a declarat Heiuș.
Informatizarea și modernizarea ANAF este un proiect amplu care a fost prezentat în multe rânduri. Deși multe aspecte s-au schimbat ca răspuns la provocările generate de pandemia de coronavirus, o mare parte dintre proiectele ANAF au fost incluse în PNRR pentru ca finanțarea să fie suportată din fonduri europene. Deși aspectul costurilor este unul important, includerea în PNRR s-ar putea să fi dus la amânarea unor astfel de proiecte, astfel încât să se încadreze în intervalul acoperit de PNRR.
Sistemul electronic eFactură, de emitere a facturilor prin intermediul serverelor ANAF, urmează să devină obligatoriu pentru toate tranzacțiile în relația dintre companii, business to business (B2B), cel mai probabil din prima parte a anului 2024, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Alin Chitu, confirmând astfel informațiile prezentate anterior de Profit.ro.
În urma discuțiilor cu Comisia Europeană se va renunța la introducerea etapizată a obligativității sistemului, pentru a ține cont de firmele mici, așa cum intenționa Ministerul Finanțelor în prima parte a acestui an, iar eFactura va deveni din 2024 obligatorie pentru toate tranzacțiile dintre companii.
eFactură este obligatoriu de la 1 iulie în relația business to business pentru bunuri cu risc fiscal, dar și pentru emitere de facturi către instituții publice (B2G - business to government).
Pentru introducerea obligativității pentru toate tranzacțiile dintre firme este nevoie de acordul Comisiei Europene. Potrivit legislației actuale, la 30 de zile de la obținerea avizului, sunt stabilite, prin ordin de președinte ANAF, ca procedură legislativă rapidă, categoriile de firme care au această obligație.
”Cu privire la extinderea sistemului eFactură în relația B2B generalizat noi trebuie să obținem întâi o derogare din partea Comisiei, pentru că regula generală nu este cea prin care se folosește sistemul eFactură. Am avut o discuție săptămâna trecută cu colegii noștri care administrează acest proces și se pare că o vom primi începând cu 1 ianuarie 2024.
Aceasta este cumva o schimbare a ideii noastre inițiale, noi am propus o introducere graduală a obligativității, pornind de la contribuabili mari, mijlocii ș.am.d., în funcție de capacități, însă vizunea colegilor noștri de la Comisiei e ușor diferitpă, motiv pentru care cel mai probabil obligativitatea va fi una generalizată. (...) Informal, avem confirmarea dânșilor că vom primi derogarea”, a anunțat secretarul de stat, care a adăugat că teoretic derogarea va fi obținută, deci comunicată oficial, la 1 ianuarie anul viitor.
Legislația în vigoare prevede că, în termen de 30 de zile de la data adoptării Deciziei de autorizare a României să aplice o măsură specială de derogare de la articolele 178, 218 și 232 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu modificările ulterioare, prin ordin al președintelui ANAF se stabilesc categoriile de operatori economici stabiliți în România care au obligația de a emite facturi electronice în relația B2B (relația comercială dintre doi operatori economici) și de a le transmite prin sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, precum și data de la care intervine această obligație.
Alin Chitu a explicat că urmează să fie publicată la începutul lunii decembrie o directivă europeană care va stabili condițiile și cum se va utlliza e-factura la nivel european, iar acesta a fost unul din motivele pentru care procedura de obținere a acordului Comisiei a fost mai anevoios.
Potrivit datelor furnizate de secretarul de stat, de la 1 iulie până la 21 noiembrie, în sistemul B2B fuseseră emise circa 9,6 milioane de e-facturi pentru bunuri cu risc fiscal, iar în relația B2G alte 5,5 milioane de e-facturi.
”Odată cu introducerea generalizată, o să avem într-o zi 15 milioane de facturi”, a subliniat Alin Chitu, care a precizat că până atunci, inclusiv cu fondurile din PNRR, va fi asigurată capacitatea tehnică a sistemului.
Potrivit obligațiilor asumate în PNRR, sistemul informatic pentru eFactură ar trebui să fie gata în trimestrul al doilea din 2023, iar Ministerul Finanțelor Publice, ANAF și Autoritatea Vamală dispun de 370 milioane euro în PNRR pentru întărirea capacității tehnice.
Alin Chitu a explicat însă că termenele de livrare ale sistemelor de la furnizorii IT sunt afectate însă de criza conductorilor.
Timpii de așteptare în Vama Albița, cea mai mare de la granița cu Republica Moldova, vor fi reduși după implementarea unui acord între autoritățile vamale de la București și Chișinău privind desfășurarea controlului coordonat, cu o singură oprire a TIR-urilor, a transmis, la rândul său, președintele Autorității Vamale Române, Bogdan Mihei.
“TIR-urile vor face o singură oprire, cu o singură cântărire, iar cele două autorități vamale vor efectua controalele separat dar simultan, așa încât se vor scurta timpii de trecere a frontierei”, a spus Mihei.
Pentru acest proiect, România și Republica Moldova au încheiat un acord care așteaptă acum aprobarea Comisiei Europene.
La Albița este deja funcțional un scaner de ultimă generație, a spus Mihei, anunțând totodată reluarea investițiilor în sisteme moderne de scanare și control, sistate în 2014.
O eficientizare a controalelor vamale este în plan și pentru granița cu Ucraina, aglomerată din cauza invaziei ruse: în unele puncte vamale s-a triplat numărul TIR-urilor care intră în România (în proporție de 60% cu cereale), în timp ce pentru ieșirile de mărfuri predomină combutibilii energetici dar și ajutoarele umanitare.
Mihei spune că autoritățile vor să înființeze un Centru Național de Imagistică și Analiză de Risc, care să integreze sistemele de scanare din toate birourile vamale, reparate sau cu dotate cu tehnică nouă, de ultimă generație, astfel încât în termen de 2 ani România să aibă un sistem național comparabil cu cele din țările vest-europene.
„Nu au fost reproșuri la adresa noastră. Autoritățile vamale își fac treaba. (...) Eu sunt optimist, având în vedere concluziile ultimei vizite a comisiei de experți care au auditat Poliția de Frontieră și Autoritatea Vamală. Din punct de vedere tehnic putem intra oricând în Schengen”, spune el.
Adrian Codirlașu, vicepreședinte al CFA România, arată că trecem printr-o perioadă de incertitudine, care a cauzat cheltuieli suplimentare din partea bugetului, de exemplu pentru energie și pentru a plafona prețul energiei.
"Am văzut mai multe ordonanțe pentru plafonarea prețului la energie care au fost calibrate începând cu luna februarie a acestui an. Avem deja 3 ordonanțe și s-a ajuns practic la o anumită plafonare, care s-a văzut mai departe în inflație. Deci cumva a fost folositoare în sensul că a redus o parte din presiunile inflaționiste venite din partea energiei.
Am văzut și nevoia de finanțare suplimentară și cum Guvernul a venit cu altă ordonanță prin care s-au majorat anumite taxe care erau speciale. Adică taxele mai mici decât cele plătite de populația generală au fost ridicate. De asemenea, am văzut ridicări de TVA pentru anumite produse, am văzut creșteri de taxare pentru închiriere, pentru tranzacțiile imobiliare, astfel încât atât din acest an, cât și de anul viitor să crească veniturile la stat. Deci vedem această calibrare a Guvernului pentru a face față situației actuale", spune acesta.
El arată că trebuie să ținem cont că suntem în procedura de deficit excesiv cu CE și avem ținte de reducere a deficitului bugetar. Deci este posibil ca asemenea măsuri să mai fie luate și anul viitor, pentru că în 2024 trebuie să ajungem cu un deficit bugetar sub 3%. În cazul în care ținta de deficit este în pericol s-ar putea recurge la creșteri de taxe, cum a fost și în acest an.
"Anul viitor, economia va încetini și de aici rezultă o creștere mai lentă a veniturilor statului. Deja se vede că prețurile la energie au coborât substanțial. Statul a câștigat și din partea asta taxând profitul suplimentar al companiilor producătoare de energie. Deci va dispărea și de aici o sursă de venit. Din această cauză, pentru a tine deficitul sub control, poate să fie nevoie de majorări suplimentare.
S-a venit și cu această majorare a pensiilor. Cumva e similară cu o inflație anticipată. Dacă ne uităm în trecut, în fiecare an la început Guvernul a operat o majorare de pensii cumva cu inflația așteptată pentru acel an pentru ca puterea de cumpărare a pensionarilor să rămână relativ constantă. Asta se întâmplă și anul viitor. Acest lucru generează deficit în bugetul de pensii și trebuie acoperit. Cum se va acoperi? Tot prin împrumuturi", explică vicepreședintele CFA.
Dan Manolescu, Președintele Camerei Consultanților Fiscali, punctează faptul a fost prevăzută o modificare substanțială a sistemului de taxare a proprietăților prin mutarea bazei de calcul la impozitul de proprietate din ceea ce avem acum în zona persoanelor fizice niște sume prevăzute într-un tabel, sume fixe, în zona studiilor făcute de către Camera Notarilor Publici pentru utilizarea lor internă în ceea ce privește onorariile.
"Având în vedere obiectivul din PNRR, acela de a reașeza un pic taxele locale și de a muta valoarea de impozitare mai mult către zona de piață s-a considerat că un prim pas ar fi acela de utilizare a studiilor de evaluare a valorii proprietăților utilizate de notari ca fiind mai relevante și mai apropiate de zona de piață. În Senat au fost aduse inițial niște modificări în sensul că acele prevederi au fost modificate și trebuiau de fapt să rămână pe sistemul actual cu o creștere de 50% a bazei de impozitare. În Camera Deputaților s-a amânat complet toată această modificare până în 2025, iar în 2023 rămânând fix ce avem și acum, deci practic nu o să vedem o modificare în această direcție", amintește acesta.
În ceea ce privește regimul microîntreprinderilor au fost o serie de modificări cu privire la plafon. Începând cu anul 2023 era prevăzut să se aplice regimul de microîntreprindere doar pentru cei care se încadrează în plafonul de 500.000. A fost amânat, iar pentru anul viitor plafonul rămâne un milion. A mai fost o modificare în sensul modificării regimului de microîntreprindere pentru societățile care desfășoară consultanță fiscală ca parte a codului CAEN 6920, pentru că acolo noi am sesizat o problemă în sensul că întâmplător profesia se numește consultanță fiscală, pe acea excepție că firmele de consultanță și management nu mai pot să aplice regimul de microîntreprindere.
"Ministerul de Finanțe va veni cu o serie de clarificări în sensul de a detalia codurile CAEN sau tipurile de activități de consultanță și management care intră în această excepție pentru a ști de la 1 ianuarie cine intră și cine nu în regimul de microîntreprindere. Ministrul Finanțelor în cadrul dezbaterilor a susținut că, de fapt, intenția este de a veni cu o serie de clarificări în această privință, Camera Deputaților a clarificat deja în textul legii această problematică legată de consultanța fiscală, rămâne în continuare ca Ministerul să clarifice celelalte aspecte legate de încadrarea în consultanță și management.
Mai e un aspect care cred că e important, cu privire la accize în sensul că a fost un amendament care s-a adoptat la votul din plenul Camerei Deputaților cu privire la modalitatea de indexare începând cu ianuarie 2023 a sumelor din accize. Practic, dacă rămânea prevederea veche ar fi fost o creștere substanțială a accizei cu 30%. Pe modificările adoptate ne reîntoarcem cumva în calendarul inițial, acela de a utiliza indicele de inflație din fiecare an.
Un aspect nerezolvat care a generat dezbateri intense a fost acela al taxării muncii part time. Au existat amendamente de abrogare a acestei prevederi, a fost o dezbatere intensă. În final, această prevedere a rămas în textul Ordonanței 16 așa cum a fost aprobată prin lege, prin urmare am putea trece acest subiect la probleme nerezolvate care au generat un impact semnificativ.
Problema este dacă o astfel de măsură este utilă pentru a rezolva astfel de probleme. Într-adevăr a fost o soluție, dar era singura sau se puteau găsi și alte instrumente de a identifica mult mai clar munca la negru?
Problemele pe care le generează acest tip de taxare la nivel de normă întreagă sunt multiple, pentru că acele persoane, cel puțin pe metodologia de până acum, pare că nu beneficiază de o creștere a punctajului. Nu plătesc persoanele respective contribuție suplimentară, plătește angajatorul. Se pune problema dacă e deductibil sau nu, că e costul plătit pentru altcineva. La nivel de mecanism, acele sume care ajung la buget, cel puțin pe prevederile actuale, nu am regăsit o metodologie prin care acele sume să se atribuie de fapt angajatului și să beneficieze de o creștere a contributivității", explică Manolescu.
