Aplicația Revolut, care între timp a devenit o bancă digitală, a reușit să atragă de când a intrat în România nu numai utilizatorii de tehnologie avizați, ci și utilizatori obișnuiți, care au început să depășească obstacolele pe care le aveau înainte și să apeleze acum la tehnologie pentru a-și rezolva probleme legate de bani, spune, la Maratonul de Educație Financiară de la PROFIT NEWS TV, Luiza Domnișoru Head of Communication pentru regiunea CEE în cadrul Revolut.
Evenimentul este susținut de Asociația Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Banca Transilvania, Bursa de Valori București, Cornerstone Communications, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), Depozitarul Central, Garanti BBVA, SIF Muntenia, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), Revolut, XTB.
„Atât din datele noastre, cât și din studii pe care le-am făcut împreună cu institute de cercetare mai ales din a doua jumătate a anului trecut începând am constatat că, într-adevăr, rata de adopție a tehnologiei a început să crească, să se amplifice în România, chiar dacă există în continuare un procent important din populație care preferă să folosească cash-ul. Tendința de dezvoltare a unei obișnuințe specifice unei economii cashless este evidente și la noi”, spune aceasta.
Numai în primul trimestru al anului, Revolut a înregistrat peste 65 de milioane de tranzacții, acestea reprezentând plăți către comercianți realizate de către utilizatori, cu 10% mai multe față de perioadă similară din 2022.
„Și ca volume am constat o creștere importantă. E adevărat că ponderea cea mai mare în bugetele românilor o reprezintă plățile sau tranzacțiile făcute către anumite tipuri de servicii sau domenii care sunt mai apropiate de un stil de viață foarte alert, cum ar fi plățile la supermarket, la mijloace de deplasare cu transportul în comun sau de tip ridesharing sau călătorii. Dar vedem că există bugete tot mai mari pe care românii le alocă și către divertisment, utilități și servicii”, adaugă Domnișoru.
Potrivit unui studiu realizat de Revolut în toamnă anului trecut, 70% dintre românii intervievați au considerat că nu au suficiente informații de natură economică și că nici nu au beneficiat de o educație economică pe care să se bazeze mai ales în perioadele dificile economic cum a fost cea pe care au traversat-o anul trecut și continuă să o travereseze și acum.
„E foarte interesant însă că apare un procent de peste 31% care susțin chiar că lecțiile și cunoștințele financiare joacă un rol important în reducerea diferențelor de gen și sociale. Într-un fel, românii sunt conștienți de faptul că educația financiară mai ridicată te ajută să devii mai integrat în societate, dar și să faci față mai bine provocărilor economice pe care ți le aduce astăzi societatea.
Cu toate acestea, nu există o foarte mare deschidere în rândul românilor în a-i învăța pe copii de la vârste foarte fragede cum să-și gestioneze banii, cum să-și facă un buget. Merg mai departe pe acel stil de a învăța dacă se poate la școală, un stil formal, tradițional și care știm că în momentul acesta funcționează așa cum funcționează”, precizează Luiza Domnișoru.
Un alt studiu realizat de Revolut relevă că, în perioada asta, nu doar românii, ci toți europenii sunt orientați mai degrabă către instrumente de economisire. Undeva la 36-40% dintre respondenții la chestionar puneau pe primul loc depozitele de economii, cu acumulare de dobândă.
„Dar, în continuare, există un interes față de creditul de consum, față de cardul de credit”, afirmă ea.
Luiza Domnișoru adaugă și că „din punct de vedere cultural, românii încă mai consideră că banii sunt ochiul dracului”. Prin urmare, discuțiile despre bani sunt în general considerate niște subiecte tabu în societate sau sunt mai degrabă păstrate în cadrul familiei.
„Astfel că, sfaturile și consilierea vin mai degrabă tot din zona aceasta foarte apropiată, de la prieteni, care pot fi mai mult sau mai puțin experimentați, de la familie. Există însă diferențe generaționale. Generațiile mai tinere, cei cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani, preferă mai degrabă să se informeze din articole, din cărți, să citească.
Cei din categoria 45-54, mai nou au descoperit că digital banking-ul, aplicațiile financiare și toată partea aceasta de tehnologie le oferă mai multă transparență și mai multă mobilitate, mai ales că ei au și o viață foarte activă, cu foarte multe responsabilități și nu vor să piardă foarte mult timp atunci când au de luat niște decizii legate de bani.
Cei mai în vârstă se sfătuiesc mai degrabă cu copiii, cu familia, cu cei care sunt mai tineri și pe care îi consideră ca fiind într-un fel mai atenți la ce se întâmplă în lumea banilor și în general în societate”, mai spune aceasta.
