Problemele pe care legea 158 le aduce țin, pe de-o parte, de aspecte care lipsesc din cadrul reglementar, iar pe de altă parte de interacțiuni care poate nu au fost avute în vedere și care în perioada următoare vor aduce multe bătăi de cap, spune, la Maratonul Agriculturii organizat de PROFIT NEWS TV, Cristi Secrieru, casa de avocatură Artenie, Secrieru & Partners.
„Legea 158 ne aduce o facilitate pentru tot ce înseamnă industria agriculturii, la racordarea gratuită care ar trebui să se facă pentru cei care operează fie în cod CAEN 01 Agricultură, fie în cod CANE 10 Industria Alimentară, fie cei care operează echipamente de irigații sau pompe adiacente. Practic, pentru ei s-a reglementat această facilitate.
Este o măsură care vine să ajute mediul de afaceri pentru că racordarea la tot ce înseamnă sisteme de distribuție ar trebui să se facă în mod gratuit pentru beneficiari, iar costurile pentru această racordare urmând sa fie suportate în primă instanță de operatorii de distribuție care vor include aceste costuri în tariful în care se aprobă de ANRE”, explică acesta.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În industria agriculturii, continuă el, există entuziasm, însă, operatorii de distribuție sunt cei rezervați cu privire la această lege.
„Avem pe de-o parte limitări tehnice serioase, infrastructura de transport și tot ceea ce există în România la ora actuală este supus unei tensiuni foarte mari, este o presiune foarte mare din punct de vedere tehnic și din această cauză poate distribuitorii exprimă primele rezerve. S-a încercat o temporizare prin legea adoptată, în sensul că, ok, acordurile și autorizațiile de racordare sunt practic momentul 0 de la care încep să curgă termenele de la care racordarea gratuită trebuie făcută”, mai spune Cristi Secrieru, adăugând că autorizarea și acordul în schimb presupune parcurgerea tuturor acestor etape tehnice, pe care distribuitorii în momentul de față nu par neapărat gata să le parcurgă pentru că această campanie se suprapune cu cea inițiată fața de prosumatori.
În momentul de față sunt aproape 200 de prosumatori care se conectează zilnic.
„Ideea este că un număr atât de mare de prosumatori, cu o resursă ce se dorește în timp a deveni din ce în ce mai importantă în piață, aduce la rândul ei numeroase probleme. Suprapunând aceste două categorii avem această dificultate tehnică”, completează el.
Reticența, adaugă Cristi Secrieru, vine din lipsa cadrului reglementar. În momentul de față, nu există legislație secundară care să alinieze într-un fel procedural modul în care se desfășoară relațiile dintre distribuitori, operatorul din agricultură, dar și autoritate.
„Avem sancțiuni. Dacă timp de 15 ani operatorul se răzgândește, nu mai are acel loc de consum, nu mai are activitate, el are obligația de a restitui toate sumele care au fost înaintate de operatorul de distribuție. E o reticență care se creează acolo în lipsa cadrului reglementar clar”, precizează el.
O problemă suplimentară este cea a finanțării acestui mecanism, adaugă Secrieru.
„Avem experiența OUG 27 cea cu plafonarea și compensarea din toată piața de energie. Foarte multe probleme a generat. Dacă ne uităm la modul cum a fost implementat acel mecanism urmează să observăm că și în această situație avem un terț, operatorul de distribuție, care vine și joaca rolul finanțatorului într-o schemă pusă în aplicare prin voința legiuitorului. Și nu este opțională, ci la capitolul obligații.
Cred că ar trebuie să vedem la factorii de decizie de ce se întârzie cu această legislație secundară de fiecare dată. Și în cazul ăsta, pe lângă decontarea echipamentelor, nu avem niciun reper cu privire la ce costuri ar trebui să fie suportate într-o marja, pentru că ANRE ca și organ de reglementare cenzurează până la urma aceste costuri, acționează ulterior venind practic și tăind din cheltuiala pe care operatorul de distribuție a avut-o. Și atunci, o frustrare suplimentară apare pe lipsa aceasta de reglementare”, mai spune Cristi Secrieru, care consideră că ar trebuie să existe suplimentar norme de aplicare, proceduri, metodologii, dar care să permită atât celor din energie să acționeze într-o manieră sigură, dar și celor din agricultură să beneficieze într-un cadru clar și transparent de această măsură.
