Rata inflației anuale în cea mai mare economie europeană a urcat la 2,8% în martie, cel mai ridicat nivel din ultimele peste 12 luni, scrie Bloomberg.
În februarie, inflația anuală se situa la 2%.
Costurile energiei au sărit puternic în martie, cu 7,2%, înregistrând prima creștere din decembrie 2023.
Inflația de bază, care exclude elementele volatile, precum combustibilul și alimentele, a rămas neschimbată la 2,5%.
În contextul în care războiul din Orientul Mijlociu se află acum în a cincea săptămână, efectul creșterii costurilor cu petrolul și gazele naturale se reflectă în prețurile europene și în opiniile consumatorilor cu privire la direcția în care se îndreaptă inflația.
Deși președinta BCE, Christine Lagarde, a promis că va acționa decisiv și rapid, dacă va fi necesar, oficialii spun că nu se vor grăbi în timp ce evaluează consecințele conflictului.
Piețele monetare anticipează o reacție rapidă și estimează o majorare a ratei dobânzii încă de la reuniunea BCE din aprilie. Încă două majorări sunt așteptate pe parcursul anului.
Există semne că firmele din Germania nu se așteaptă la o redresare rapidă a prețurilor energiei, un sondaj realizat de institutul Ifo, publicat luni, arătând că multe companii se pregătesc să majoreze prețurile practicate.
Un sondaj separat al Comisiei Europene a plasat așteptările inflaționiste în rândul consumatorilor la cel mai înalt nivel din 2022.
Factorii de decizie politică au “datoria” de a evita ca astfel de convingeri să se înrădăcineze, a declarat guvernatorul băncii centrale franceze, Francois Villeroy de Galhau, pentru La Stampa.
Yannis Stournaras, președintele Greciei, a avertizat că un război mai lung ar putea declanșa stagflație și o abatere de la scenariul de bază al BCE, care prevede creșterea prețurilor în conformitate cu obiectivul de 2% pe termen mediu.
BCE a fost criticată pentru că a reacționat prea lent la șocul energetic care a urmat invaziei Rusiei în Ucraina în urmă cu patru ani. Inflația a depășit 10%, iar factorii de decizie au fost forțați să majoreze drastic costurile de împrumut pentru a o reduce.
Deși cauza principală a crizei actuale - o creștere a prețurilor la energie - este similară, oficialii subliniază că zona euro nu este la fel de vulnerabilă, deoarece cererea este mai slabă, piața muncii este solidă, iar politicile monetare sunt mai echilibrate.
















