Franța și Italia sunt printre statele-membre UE care vor fi incluse în măsurile Uniunii de limitare a deficitelor, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.
25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie
Conform datelor Eurostat, în 2023 cele mai ridicate deficite guvernamentale au fost înregistrate în: Italia (7,4% din PIB), Ungaria (6,7% din PIB), România (6,6% din PIB), Franța (5,5% din PIB) și Polonia (5,1% din PIB).
Comisia Europeană va anunța, miercuri, statele-membre ale UE care vor intra în procedura de deficit excesiv (PDE). Sursele Bloomberg dezvăluie că Spania și trei alte țări, al căror deficit depășește 3% din PIB, nu sunt pe listă, scrie Agerpres.
Italia și Polonia au anunțat, deja, că se așteaptă să intre în procedura de deficit excesiv. Statele-membre UE trebuie să păstreze deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, iar depășirea acestui prag atrage recomandări pentru readucerea sub control a bugetului.
Pentru Franța, anunțul vine în cel mai prost moment posibil. Agenția de evaluare financiară Moody's a avertizat. săptămâna trecută. că decizia președintelui Franței de a cere organizarea de alegeri anticipate reprezintă un element negativ pentru ratingul suveran.
"Alegerile anticipate cresc riscurile la adresa consolidării fiscale", a transmis Moody's, într-un comunicat, în care descrie alegerile anticipate drept "un factor negativ" la adresa ratingului suveran Aa2 atribuit Franței, care este cu o treaptă peste calificativele acordate Franței de către celelalte două mari agenții de evaluare, Fitch și S&P Global.
În aprilie, statele-membre UE au adoptat noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o țară din Uniune o poate acumula și mărimea deficitului bugetar permis. Noile reguli mențin limitele privind datoria și deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spațiu de manevră țărilor pentru a-și negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la șapte ani dacă adoptă reforme și investiții.
De asemenea, sunt prevăzute ținte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amânate. Țările care depășesc limita datoriei trebuie să își reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an atunci când aceasta depășește 90% din PIB și cu jumătate de punct dacă nu atinge acel nivel.
Statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5% pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.
Comisia Europeană va monitoriza dacă țările respectă calea de ajustare și poate depune o plângere dacă nu este cazul.
