Turbulențele din mediul politic din România îi îngrijorează pe investitori.
Aceștia se tem că măsurile fiscale necesare pentru a reduce cel mai mare deficit guvernamental din Uniunea Europeană vor suferi noi amânări, conform Bloomberg.
Tensiunile care există înainte de cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, din luna mai, au agravat îngrijorările cu privire la situația finanțelor publice și au afectat randamentele obligațiunilor românești, arată Agerpres.
O nouă evaluare a credibilității României, care ar urma să vină vineri seara de la agenția Moody's Ratings, ar putea oferi o nouă abordare cu privire la riscuri. Moody's are o perspectivă 'stabilă' asociată ratingului suveran al României, în timp ce Fitch Ratings și S&P Global Ratings au o perspectivă 'negativă', ceea ce plasează România la un pas de un rating din categoria 'junk' (-nerecomandat pentru investiții- nr.).
'Cel mai probabil, Moody's va înrăutăți perspectiva de rating a României la negativă, dacă nu vor renunța complet la revizuire', a declarat economistul șef de la BCR, Ciprian Dascălu.
Chiar dacă obligațiunile locale românești și-au revenit după cea mai dificilă perioadă din ultimii doi ani, dobânzile la obligațiunile pe 10 ani rămân blocate în apropiere de 7,5%, cel mai ridicat nivel din UE. Ciprian Dascălu a precizat că analiștii de la Erste Group mizează pe o dobândă la obligațiunile pe zece ani de 6,8% în ultimul trimestru al acestui an, urmând să scadă până la 6,3% la finele lui 2026.
Într-un raport publicat săptămâna aceasta, analiștii de la Erste au subliniat că 'este nevoie de unele vești pozitive pentru ca să aibă loc o scădere semnificativă', estimând că Guvernul va explora noi măsuri fiscale care să echilibreze majorarea veniturilor cu controlul cheltuielilor, după alegeri.
După ce anul trecut deficitul bugetar a atins 8,7% din PIB, Guvernul de la București a fixat ca obiectiv reducerea deficitului până la 7% din PIB în 2025.
Deși România nu se confruntă cu o criză financiară iminentă, situația sa bugetară este un motiv de îngrijorare, a spus Michael Cirami, manager de portofoliu la fondul american Artisan Partners.
'Poate că ar fi corect să ignori aspectele politice, însă din punct de vedere fiscal, bugetul este într-o situație dificilă de ceva vreme și nu par să existe planuri credibile pentru a corecta această situație. Atunci când mă uit la piețele de obligațiuni, mă gândesc la asta în primul rând și nu pare să fie un loc foarte atractiv', a spus Michael Cirami.
Există însă și investitori care se uită dincolo de actualele turbulențe politice și mizează pe îmbunătățirea situației fiscale. Obligațiunile românești oferă în continuare valoare iar piața a ignorat în mare parte îngrijorările cu privire la alegerile prezidențiale, spune Sheraz Hussain, manager d portofoliu la RBC BlueBay. Potrivit acestuia, economia României ar urma să profite de pe urma intenției Europei de a majora cheltuielile cu apărarea, precum și de pe urma reducerii tensiunilor geopolitice dacă războiul din Ucraina va fi rezolvat.
'Ne-am menținut o abordare de tip 'long' cu privire la ratingul suveran al României în această perioadă pe măsură ce prioritatea este un guvern funcțional care să urmărească disciplina fiscală, cu acces la fondurile UE', a adăugat Hussain.
Veniturile pierdute la buget din acordarea de către stat de scutiri fiscale, cote reduse de taxare și facilități, se vor ridica anul acesta la 75,88 miliarde lei, reprezentând 4% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro. Variația este una redusă față de anul 2024, când s-au ridicat la 71,5 miliarde lei, dar cu o pondere mai mare în PIB, de 4,1%.
În ultimii ani, cotele preferențiale și facilitățile sunt aduse tot mai des în discuție de către politicieni, dar și de către economiști ca posibilă soluție pentru a stabiliza bugetul statului, rezolvând în același timp și problema tratamentului preferențial a unor categorii de plătitori de taxe.
Aceste cheltuieli fiscale sunt estimate prin metoda “venitului pierdut” care presupune estimarea efectelor asupra încasărilor bugetare generate de acordarea de scutiri, deduceri și facilități fiscale, cote reduse de impozitare, reguli diferențiate de calcul al impozitelor, taxelor și contribuțiilor, aplicabile anumitor categorii de contribuabili, în raport cu standardele de impozitare stabilite în mod general.
Pentru anul 2024 acestea sunt estimate la 71,52 miliarde lei (4,1% din PIB) însă în anul 2025 se observă o reducere a acestora cu 0,1 pp iar pe termen mediu cheltuielile fiscale se mențin la un nivel constant de 3,8% din PIB.
Diminuarea ponderii în PIB a cheltuielilor fiscale este influențată de principalele modificări legislative aprobate prin ordonanța trenuleț în decembrie, respectiv creșterea impozitului pe dividende, restricționarea regimului microîntreprinderilor, eliminarea facilităților acordate salariaților din construcții, IT, agricultură și industria alimentară.
Principalele cheltuieli fiscale pe tipuri de impozite/taxe/contribuții
Impozit pe profit
- scutirea de impozit pentru profitul investit în producția și/sau achiziția de echipamente tehnologice,
- deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare,
- sponsorizări și/sau acte de mecenat efectuate de persoanele juridice,
- acordarea de burse private ce se scad din impozitul pe profit,
- facilitatea acordată pentru menținerea capitalului propriu pozitiv/majorare a capitalului propriu în cazul impozitului pe profit.
Impozit pe venit
- acordarea dreptului persoanelor fizice de a deduce din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală,
- eliminarea din venitul lunar din pensii a plafonului neimpozabil de 3.000 lei
- scutirea de la plata impozitului pe venit a sumelor reprezentând ajutoare, indemnizații și alte forme de sprijin
Cote reduse de TVA pentru anumite categorii de livrări/prestări de servicii conduc la cheltuieli fiscale de 1,1% din PIB
- cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea de alimente, livrarea de medicamente de uz uman și veterinar, pentru servicii de alimentare cu apă și de canalizare, servicii de restaurant și de catering, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite,
- cotă redusă de 5% pentru livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, pe suport fizic și/sau pe cale electronică, prntru livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată anumitor categorii de consumatori.
Contribuții sociale
- scutirea de la obligația de plată a veniturilor reprezentând ajutoare, indemnizații și alte forme de sprijin,
- exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a veniturilor din pensii pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionar,
- scutirea de la plata contribuțiilor sociale a tichetelor de masă și voucherelor de vacanță și
- scutirea de impozit pe venit și contribuții sociale acordată limitat, până la data de 31 decembrie 2025, a sumei de 300 lei/lună reprezentând venituri salariale pentru anumite categorii de salariați.
Impozite și taxe locale
- scutirea de la plata impozitului pe clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale
- scutirea de la plata impozitului pe clădire în cazul persoanelor fizice și/sau juridice române care reabilitează sau modernizează termic clădirile de locuit pe care le dețin în proprietate.
