Sectorul local al construcțiilor continuă să-și piardă forța de muncă în fața țărilor mai dezvoltate, deși s-a încercat pe alocuri, prin diverse măsuri guvernamentale, păstrarea muncitorilor în România. Există însă o altă posibilă soluție care ar putea limita migrarea masivă a personalului din construcții către vestul Europei.
Pe lângă facilitățile fiscale implementate în 2019, care aveau scopul de a majora salariul minim în construcții, și eliminarea sau reducerea anumitor contribuții sociale, utilizarea prefabricatelor ar contribui de asemenea la reducerea deficitului de forță de muncă din domeniul construcțiilor.
„Cu siguranță, modularea și folosirea elementelor prefabricate în construcții ar avea un efect pozitiv în sensul în care ar reduce din presiunea pe care o resimțim în industrie vizând disponibilitatea forței de muncă, cât și sporirea calității produsului finit. Clădirile pot fi modularizate și gândite în sensul de a folosi cât mai multe elemente prefabricate care sunt realizate în unități de producție, într-un mediu controlat folosind mai puțină resursă umană și având la dispoziție procese mecanizate și automatizate în aceste unități”, a explicat pentru Profit.ro Claudiu Bisnel, Fondatorul Brisk Group, companie de consultanță în domeniul construcțiilor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit acestuia, deși sunt folosite prefabricate în sectoare precum logistică sau retail, industria de construcții rămâne limitată în ceea ce privește utilizarea lor, pe motiv că nu sunt suficiente unități de producție.
„În momentul în care aceste unități vor fi disponibile la o scară mai largă, paradigma în construcții se va schimba în spectrul prefabricatelor. Deocamdată insuficiența acestor unități de producție duce la costuri mai mari vizând prefabricatele, în comparație cu metodele tradiționale. Cred că în viitorul apropiat, experimentând criza forței de muncă care se acutizează la nivel global, în industria noastră, folosirea prefabricatelor va deveni din ce în ce mai prezentă mai ales ținând cont și de avantaje precum timp de execuție redus, calitate sporită, cât și procese mai sustenabilitate”, apreciază Claudiu Bisnel.
De precizat este că, doar cu ajutorul acestor facilități, piața de construcții din România a mai avut forță de muncă în ultimii doi ani, situație care a început să se schimbe după anunțul Guvernului de a elimina această măsură până în 2025, deși inițial era prevăzută a fi valabilă pe o perioadă de 10 ani.
Utilizarea prefabricatelor ar putea reduce necesarul de forță de muncă din construcții cu până la 40%, dar problema lipsei fabricilor care să producă aceste materiale este punctată și de Adriana Iftime, Director General al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).
„În momentul acesta, teoretic ar fi o soluție utilizarea prefabricatelor din beton pentru locuințe, numai că trebuie dezvoltate aceste fabrici, iar aici este o problemă foarte delicată, pentru că asta înseamnă costuri foarte mari. Și chiar dacă un antreprenor ar fi încurajat să-și construiască cu bani europeni o astfel de fabrică are nevoie de terenuri foarte mari și predictibilitate. El trebuie să știe că va avea vânzare, că va exista cerere.
Românii au o amintire mai neplăcută în legătură cu aceste prefabricate pentru locuințe, pentru că înainte de ‘89 s-a construit într-un ritm foarte rapid și slab calitativ. Prefabricatele care s-au făcut până în ‘89 n-ar mai putea fi folosite astăzi. Ele ar trebui îmbunătățite”, a explicat Adriana Iftime pentru Profit.ro, adăugând că deși prefabricarea este o soluție de acoperire a deficitului de forță de muncă în construcții, nu o vede aplicabilă în momentul de față în orice domeniu, mai ales în ceea ce privește dezvoltările imobiliare rezidențiale.
„Consumul de forță de muncă ar putea fi redus cu 30-40%”, subliniază aceasta.
De asemenea important este că, înainte de schimbarea regimului politic, România a avut o industrie foarte puternică în domeniul prefabricatelor.
Piața locală a materialelor de construcții este dominată de străini, germanii și elvețienii fiind cei mai mari producători prezenți în România, cu afaceri de miliarde de lei, arată datele analizate de Profit.ro.
Primul producător de materiale de construcții prezent în top controlat 100% de români este Elis Pavaje, pe locul 9, cu afaceri de aproape 290 de milioane de lei în 2020 și un profit net de 24 de milioane de lei.
Cei aproape 600 de angajați ai companiei produc circa 20.000 de metri pătrați pe zi în patru unități de producție, în județele Alba, Prahova și Neamț. Până în prezent, în cele trei decenii de activitate, Elis Pavaje, deținut de familia Goța, are peste 150.000 de lucrări realizate cu 21 de milioane de metri pătrați și peste 20 milioane de metri liniari de borduri.
În 2020, sectorul construcțiilor a înregistrat creșteri exponențiale în toate cele patru trimestre, pe toate obiectele de construcții. Și anul trecut a început favorabil, poate din inerție doar. Din trimestrul II al anului, volumul lucrărilor de construcții a intrat pe o pantă descendentă până la finalul celui de-al treilea trimestru, potrivit datelor disponibile, furnizate de Institutul Național de Statistică. Față de 2020, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 14,3%.
Pe elemente de structură, scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-46,5%,) lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-22,0%) şi la lucrările de construcţii noi (-5,0%).
Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 29,5%, respectiv cu 20,8%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 25,2%, arată datele INS.
