Aceasta a fost tema ediției #9 a Academiei de Guvernanță, proiect media realizat de Envisia, Profit.ro și Prima News, în cadrul căreia Adriana Lobdă, membru fondator Envisia, Violeta Alexandru, fost ministru al muncii, în prezent senator și Alexandra Dobre, președinte, Asociația Institutul pentru Îmbătrânire Activă, au discutat despre longevitate ca strategie de business pentru o forță de muncă care trăiește și muncește mai mult. Moderator: Sebastian Zachmann.
Investițiile în seniori vs. recrutarea tinerilor
Discuția despre eficiența investițiilor în angajații seniori devine tot mai importantă într-o piață a muncii marcată de deficit de personal și de îmbătrânirea populației.
Adriana Lobdă, membru fondator Envisia, subliniază că problema nu trebuie analizată unilateral, ci prin prisma echilibrului dintre retenție și recrutare. Ea atrage atenția că pierderea unui angajat senior reprezintă o pierdere directă de valoare pentru companie, iar costurile de înlocuire sunt semnificative:
„Trebuie să ne uităm atât cu atenție la partea de retenție a seniorilor, pentru că insuccesul în a-i reține, de fapt, este o pierdere a companiei. […] Este și o statistică care arată că înlocuirea unui senior costă organizația între 20 și 50% din salariul mediu anual”, a declarat Adriana Lobdă, membru fondator Envisia.
Tinerii și seniorii: conflict sau complementaritate?
În opinia Violetei Alexandru, fost ministru al Muncii și în prezent senator, generațiile nu trebuie „împăcate”, deoarece funcționează bine împreună atunci când există o viziune de management care respectă experiența și promovează colaborarea. Ea insistă că transferul de competențe trebuie planificat din timp, nu făcut superficial, peste noapte.
„Acolo unde există o viziune de management care respectă experiența celor cu anumită vârstă, loialii organizației respective, competenți care au avut rezultate de-a lungul carierei, dar care e deschis conducerea la schimbare și știe să armonizeze prin programe de mentorat, prin pregătirea celor tineri transfer de expertiză de la cei cu experiență, nu e cazul de împăcare, ci ele coexistă armonios pentru că ambele părți cunosc interesul suprem, și anume binele organizației”, a declarat Violeta Alexandru, senator.
Tot ea avertizează că seniorii nu trebuie marginalizați, deoarece reprezintă o resursă valoroasă atunci când managementul adoptă o abordare respectuoasă și strategică.
Oportunitate economică, nu povară
Potrivit Alexandrei Dobre, președintele Asociației Institutul pentru Îmbătrânire Activă, generația 55–75 este clar o resursă subutilizată. Costurile de recrutare a unui nou angajat sunt mult mai ridicate decât costurile de retenție pentru un senior, iar organizațiile ignoră adesea valoarea disciplinei profesionale și a timpului de reacție acumulat prin experiență.
„Recrutarea unui nou specialist costă o companie între 1,5 și 3 salarii lunare, pe când retenția unui senior costă sub 0,5 salarii. (…) Cu siguranță sunt subapreciați.”, a declarat Alexandra Dobre.
Ea adaugă că România se confruntă cu o contradicție majoră: două milioane de joburi disponibile și un milion și jumătate de șomeri, ceea ce indică o problemă de aliniere a așteptărilor și competențelor, nu de oportunități.
În plus, Adriana Lobdă atrage atenția asupra unei realități demografice inevitabile:
„Segmentul care are acum 50 plus este singurul segment demografic cu o creștere în următorii ani, pe când celălalt este într-o continuă descreștere”, a spus aceasta.
Prelungirea vieții active: motivație, economie și politici publice
Pentru Alexandra Dobre, prelungirea perioadei active începe cu dorința individului, dar și cu realitățile sociale și financiare dure cu care se confruntă vârstnicii din România. Ea explică că izolarea socială este o problemă critică, iar pensiile mici împing milioane de oameni să rămână în activitate.
„Avem o pandemie de singurătate în România (…) unul din trei vârstnici declară că într-o lună de zile interacționează doar cu trei persoane”, a subliniat Alexandra Dobre.
Ea consideră că statul ar trebui să ofere facilități fiscale angajatorilor, iar companiile să investească în educație continuă și educație financiară pentru angajații vârstnici.
Senatorul Violeta Alexandru aduce o clarificare importantă privind discuțiile despre cumulul pensiei cu salariul:
„Proiectul propus de guvern se referă la cumulul părții necontributive cu slujba la stat. (…) Dacă vrei să te duci în mediul privat să mai lucrezi, poți să cumulezi”, a explicat aceasta.
Tot ea avertizează că generația activă de astăzi va avea un șoc financiar la pensionare dacă nu utilizează instrumentele de economisire precum Pilonul II și III.
Risc demografic ignorat în guvernanța corporativă
Pentru companii, longevitatea trebuie să devină un element strategic, nu doar un subiect de HR, spune Adriana Lobdă. Ea subliniază că boardurile sunt concentrate pe riscuri precum securitatea cibernetică, ignorând riscul demografic care va influența fundamental structura și performanța organizației.
„Consiliile de Administrație (i.e. prin comitetele de remunerare sau comitete speciale) trebuie categoric să pună un alt tip de risc pe agendă și alți indicatori de performanță (...) rata de capturare a valorii în companie, rata de diversitate, program de muncă flexibil”, a spus Adriana Lobdă.
Ea insistă că firmele trebuie să realizeze un audit demografic intern și să planifice competențele necesare pe termen lung, în condițiile în care vor lucra simultan trei generații.
Flexibilitatea în muncă pentru seniori: lipsa unui standard și lipsa unei viziuni
Alexandra Dobre afirmă că nu există un model standard pentru flexibilitatea destinată angajaților vârstnici, iar acest lucru reflectă lipsa unei viziuni pe termen lung, atât în companii, cât și în instituțiile publice.
„Cred că nu s-a făcut cu adevărat un audit demografic (…) este neapărat necesară o astfel de strategie”, a declarat aceasta.
Ea atrage atenția asupra scăderii dramatice a natalității și creșterii infertilității, factori care vor accentua criza forței de muncă.
Statul și responsabilitatea educației pentru longevitate
Violeta Alexandru consideră că schimbările reale vin mai degrabă din plan local decât de la nivel național, unde politicile rămân adesea la nivel declarativ.
„Șansa ca să simțiți o diferență ține foarte mult de autoritățile locale”, a declarat ea.
Adriana Lobdă adaugă că lipsa de educație a liderilor din administrație contribuie la lipsa de acțiune.
„Dacă acel reprezentant ar avea acces la educație și ar înțelege trendul demografic, cred că ar depăși latura emoțională și s-ar duce către cea strategică”, a spus aceasta.
Recomandări pentru o Românie în curs de îmbătrânire
Întrebată ce ar trebui să includă strategia națională de menținere activă a seniorilor, Alexandra Dobre subliniază importanța reconversiei profesionale, stimulentelor pentru companii și a transformării sistemului de sănătate prin prioritizarea prevenției.
„Cred că este foarte important să includă programe de reconversie profesională (…) și să existe mai multă promovare a acestui concept de îmbătrânire activă”, a declarat ea.
Senatorul Violeta Alexandru completează cu necesitatea unor programe integrate de sănătate, social, cultural și financiar.
Adriana Lobdă propune formarea unor „lideri ai longevității”, instruiți în marile școli de guvernanță, pentru a aduce discuția despre demografie în centrul deciziilor strategice.
„Aș încuraja educarea și apariția unor lideri ai longevității, oameni în poziție de conducere care înțeleg tendința demografică, care văd problema și au o viziune pentru ea în viitor și mai ales sunt și ei parte din poveste. Iar apariția și crearea acestor lideri ai longevității, evident, se face prin educație. Nu este o problemă doar a României, este o problemă a întregului continent, a întregii lumi”, a spus ea.
Concluzii principale
1. Seniorii reprezintă cel mai mare capital nefolosit al economiile contemporane, iar costurile de retenție sunt mult mai mici decât cele de recrutare.
2. Transferul intergenerațional funcționează acolo unde managementul are o viziune și respectă experiența angajaților în vârstă, nevoia de experiență a angajaților tineri și ignorarea ideilor preconcepute (“seniorii nu se pot adapta”, “tinerii nu sunt responsabili”, etc.).
3. În timp ce boardurile se preocupă de gestionarea în mod sistematic a riscurilor de tip cyber, fraudă, financiar, neconformitate etc., acestea ignoră în prezent riscul demografic, deși acesta va afecta decisiv structura forței de muncă în următorii ani cu repercursiuni asupra continuității activității organizației pe termen mediu și lung.
4. România are nevoie urgentă de strategii naționale de reconversie, prevenție și stimulente economice, adaptate unei populații în curs accelerat de îmbătrânire. Politicile publice și formarea unei mentalități orientate spre viață lungă și activă vor avea un rol esențial în reducerea riscului demografic. O țară care își valorifică potențialul 60+ câștigă în competitivitate, stabilitate fiscală și coeziune socială.
5. Educația liderilor, atât în mediul privat, cât și în administrație, este esențială pentru a transforma longevitatea într-o oportunitate, nu într-o criză. Lipsa educației poate face ca politicile publice să rămână teoretice sau să fie implementate superficial.
Academia de Guvernanță
Academia de Guvernanță este un proiect media realizat de Prima News, Profit.ro și Envisia, prima școală de business din România dedicată guvernanței corporative și profesionalizării membrilor consiliilor de administrație. În fiecare vineri, ora 20:00, pe Prima News. Reluare marți, ora 23:00. Online pe Profit.ro.
Despre Envisia
Envisia este prima școală de business din România dedicată guvernanței corporative și profesionalizării membrilor consiliilor de administrație. Prin programe acreditate, masterclass-uri și proiecte media precum Academia de Guvernanță, Envisia contribuie la formarea liderilor care transformă principiile bunei guvernanțe în performanță și încredere. Mai multe detalii pe www.envisia.eu.
