Pentru multe companii este critic să își implementeze politici de ESG, dar mai ales politici de guvernanță, spune, la emisiunea Academia de Guvernanță de la Profit.ro TV, Ciprian Stănescu, președinte Social Innovation Solution, organizație ce oferă programe de educație și sustenabilitate pentru IMM-uri și ONG-uri din regiunea CEE.
„Pentru că degeaba vrem dacă nu putem. Dacă nu există atât leadership, cât și proceduri e foarte greu spre imposibil să implementăm cu adevărat ceva. E foarte importantă înțelegerea la toate nivelurile a conceptului ESG pentru că dacă rămânem doar la nivel de CEO sau fondator, e foarte riscant. Conceptul trebuie integrat și la board, dar și la nivelurile inferioare, astfel încât toată lumea să fie parte din efort. Nu e o transformare neapărat simplă, dar e o transformare inevitabilă și e foarte importantă”, subliniază acesta.
Activitatea Social Innovation Solution se desfășoară atât pe plan local, cât și în alte țări din regiune, precum Bulgaria, Serbia, Croația și Slovenia.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Ce vedem în toate țările în care avem activități și mai ales în România, e că se schimbă nu doar modul cum organizațiile aleg să implementeze diverse măsuri ce țin de ESG în companiile lor, dar după ce înțeleg complexitatea conceptului - pentru că ESG-ul nu se transformă natural în strategie, este o lupă, o diagnoză a modului în care producem valoare ca organizație - încep să construiască strategii care integrează ESG și își dau seama că, de fapt, astfel pot să producă mai mulți bani pentru shareholderi, dar mai ales reușesc să rămână competitivi sau să-și crească competitivitatea”, mai spune Ciprian Stănescu, adăugând că din aceste patru țări - Bulgaria, Serbia, Croația și Slovenia - România este de departe cea mai avansată atunci când vine vorba de sustenabilitate și ESG.
Social Innovation Solution (SIS) susține peste 20.000 de IMM-uri în patru țări să devină sustenabile.
„Ce vedem în România și în alte țări din Europa de Est, unde schimbările ajung mai încet decât în țările mai dezvoltate, e că multe din aceste companii care sunt prinse în diverse lanțuri de valoare regionale sau internaționale, primesc cereri sau întrebări din partea companiilor partenere, clienților lor legate de ESG și atunci când nu au aceste răspunsuri, pentru că, de obicei, nu au auzit sau nu au luat în calcul preocuparea pentru ESG sau cred că e ceva legat de CSR, situația lor devine complicată, pot inclusiv să piardă contracte mari pentru că nu îndeplinesc aceste cerințe despre mediu, social sau inclusiv guvernanță”, precizează președintele SIS.
În București, continuă el, guvernanța corporativă e destul de atipică, pentru că există o componentă financiară care conduce orice fel de decizie.
În plus, în cadrul IMM-urilor din România, deciziile de sustenabilitate sunt luate în proporție cam de 60% de către CEO.
„Sincer, nu e foarte bine deloc așa. E un studiu pe care l-am făcut în cadrul Academiei de Sustenabilitate (n.red. program realizat de către SIS) cu IRES la nivel național și ce am descoperit discutând cu foarte mulți antreprenori e că deciziile legate de sustenabilitate sunt luate în proporție de 62% de CEO sau fondator. De ce? Pentru că de obicei sunt puțini oameni care s-ar pricepe cât de cât la povestea asta. În același timp, ce vedem critic este să creștem numărul deciziilor importante care sunt împărtășite de toată echipa dde leadership”, afirmă Ciprian Stănescu.
Potrivit acestuia, doar 47% dintre IMM-uri au proceduri de angajare fără discriminare de orice fel, 38% au proceduri pentru respectarea unei proporții echilibrate între angajații femei și bărbați, aproape 75% dintre acestea nu au setat obiective și ținte legate de impactul activității lor și aproape 70% nu colectează date despre sustenabilitate.
„ESG nu e cu nimic diferit față de un raport financiar. Ce e diferit e mai degrabă faptul că până acum n-am măsurat astfel de chestiuni legate de emisii, legate de salarizare, legate de tipuri de guvernanță și diversitate sau legate de economia circulară. E adevărat că ESG-ul pare ca un ocean, dar, încet-încet, simplificarea pe care și Comisia Europeană o pune pe masă și alte organisme relevante o transformă mai degrabă într-un fel de mare. E destul de clar ce avem de făcut, ce avem de măsurat, e foarte clar când trebuie să facem asta.
Încă nu e clar ce se întâmplă dacă nu facem asta, dacă e să ne uităm la exemple poate un pic extreme, cum ar fi Franța, care are normele de aplicare a acestei legi foarte clare. Există inclusiv amenzi până la 75.000 euro pentru nedepunerea sau depunerea mincinoasă acestei declarații non-financiare sau raport ESG și până la 4 ani în pușcărie, fie că vorbim de raport financiar sau non-financiar.
Diferența în timp între ele nu va mai exista. Vor avea aceeași greutate atât pentru legiuitor sau pentru autoritățile de control, cât mai ales pentru investitori și bănci. Pentru că ce s-a întâmplat în ultimii 2 - 3 ani, e că inclusiv sistemul financiar-bancar devine un tip de actor de politici publice ESG care prin rating-urile pe care le dă unor companii mari și, încet-încet, și către alte companii, inclusiv în IMM-uri, nu neapărat că le obligă, dar le invită să devină mai verzi”, mai spune președintele SIS.
El adaugă că există foarte multe resurse financiare pentru companii pentru a realiza această tranziție verde atât din fonduri europene, cât și din alte tipuri de bugete.
„Însă, degeaba avem bani disponibili dacă nu luăm această decizie de tranziție verde. Ceea ce spunem noi tuturor antreprenorilor, și celor mici, dar și celor foarte mari cu care lucrăm, e că decizia nu este dacă vom încerca să devenim mai sustenabili sau nu, pentru că e o modă care trece, ci când facem asta, nu mai suntem în spațiul, poate comod, în care puteam să alegem dacă suntem mai maro sau suntem mai verzi și aceasta e singura opțiune. Să nu uităm, anul acesta a fost cea mai călduroasă vară înregistrată vreodată în România în ultimii 120 de ani. Lucrurile nu se duc într-o direcție bună din perspectiva aceasta a încălzirii globale sau din perspectiva accesului la resurse, fie că vorbim de apă sau la lanțurile de distribuție sau de valoare”, atrage atenția Ciprian Stănescu.
Gabriela Hârțescu, Decan și membru fondator ENVISIA-Boards of Elite, adaugă că IMM-urile au această abilitate de a fi mai agile în ceea ce privește implementarea practicilor de ESG, comparativ cu marile corporații, unde reglementările și procesele sunt mai birocratice și există mai multe „trepte de ars” până se obține o decizie.
„Pentru companiile care au între 5 și 10 milioane de euro cifră de afaceri, recomandările sunt să se ajute cu un consiliu consultativ format din 3-5 membri, care nu trebuie să fie doar executivi în companie, ci trebuie să ai și membri independenți în board pentru a te asigura că există obiectivitate în luarea deciziilor.
Pentru companiile cu peste 10 milioane de euro cifră de afaceri se recomandă constituirea unui consiliu de administrație format din 5-7 membri.
Este foarte important în faza de creștere să avem acest consiliu consultativ, antreprenorul de regulă este și director general și deci parte a procesului decizional. Uneori, interesele lui converg cu strategia de afaceri, dar uneori disonează cu toate interesele părților interesate din ecosistemul companiei. De aceea, consiliu consultativ vine și dă direcția bună”, explică Gabriela Hârțescu.
Ea citează un studiu realizat de către International Finance Corporation din care reiese că beneficiile care rezultă din adoptarea și adaptarea principiilor de guvernanță corporativă de către afacerile antreprenoriale mici și mijlocii îmbunătățește relațiile între membrii familiei, în calitate de conducători ai business-ului, cu celelalte părți interesate și reduce riscul fraudă, datorită sistemului eficient de control inten.
„De asemenea, apar oportunități de business, pentru că cei care sunt în consiliu consultative/de administrație au o rețea profesională valoroasă și atunci pot să deschidă perspective de business noi. Deci, a avea un consiliu la nivelul unui IMM este un plus de valoare.
Dacă ne ducem mai departe și vrem să mai explorăm, să zicem din alte avantaje aduse de existența unui system de guvernanță corporativă, crește transparența și buna imagine și reputația IMM-ului. Un consiliu consultative/de administrație și un sistem de guvernanță sunt puncte care sunt luate în considerare în rating-uri/scorurile pe care instituțiile financiare le au în calcul atunci când vorbim despre împrumuturi sau accesarea de fonduri de către companii, dar la fel există și alte cerințe și nealinierea la ele poate să fie o barieră vis-a-vis de apetența a investitorilor de a investi în astfel de de companii care sunt mai puțin verzi sau mai maro”, mai spune aceasta.
Așadar, consiliul consultativ se potrivește pentru companiile care au cifre de afaceri sub 10 milioane de euro, iar pentru companiile cu cifră de afaceri mai mare de 10 milioane de euro se recomandă un consiliu de administrație formal, care e și un for decizional.
„În cazul consiliului consultativ, acesta este un for de consultanță îți dă niște ghiduri de bune practici. Odată ce începe să crească afacerea antreprenorială depășind, să zicem 10 milioane de euro ca cifră de afaceri, antreprenorul pleacă din postura de CEO și se duce în postura de președinte al consiliului de administrație, luându-și rolul strategic pe care trebuie să-l aibă”, explică Gabriela Hârțescu.
Academia de Sustenabilitate, Transformator și ESG-Lab sunt doar câteva dintre programele realizate de către Social Innovation Solution, din care fac parte IMM-uri din toată România, cu cifre de afaceri cuprinse între 200.000 de euro pe an și până la 40 de milioane de euro.
„Cum se uită ele la guvernanță … e că nu prea se uită. Ăsta este adevărul. Se uită foarte des la chestiunile legate de mediu (E) atunci când se uită la ESG, pentru că există legislație mai veche, se uită la social (S), la guvvernanță (G) se uită mai puțin în principal pentru că nu există o cultură a guvernanței moderne în România.
Cheia nu este în softuri de măsurare sau în chestiuni legate de finanțare, ci este în oameni, în cum construiești o organizație care să aibă nu doar o guvernanță la nivel de consilii sau la nivel de CEO, ci mai ales proceduri care să se ducă până jos până la persoana care vinde la ghișeu sau la raft. Atunci înțelegem că lucrurile devin mai fluide și mai simplu de făcut în companie”, mai spune Ciprian Stănescu.
„Este mult mai multă deschidere decât ar fi fost acum câțiva ani și pentru că avem legislație care ajută sustenabilitatea să crească, dar și pentru că există exemple în jurul lor de companii românești care reușesc să devină mai sustenabile și asta le face mai profitabile. Există suficiente studii la acest moment care ne arată inclusiv că fondurile de investiții care investesc în sustenabilitate au un return of investment mai mare față de cele tradiționale, cel puțin în Statele Unite și Europa de Vest”, completează acesta.
Unul dintre cele mai importante evenimente organizat de către Social Innovation Solution este Climate Change Summit, ajuns la cea de-a treia ediție, care a reunit peste 100 de parteneri din mai multe țări, peste 1.500 de participanți și la care s-au uitat peste 1,3 milioane de persoane din toată lumea.
„Printre concluziile de la acest eveniment, cea mai importantă ar fi că trebuie să ducem conversația despre sustenabilitate și ESG la toate nivelurile. Apoi, trebuie să avem conversații în consiliile noastre de administrație sau executive mult mai serioase despre acest subiect și puterea se mută, încet-încet, și către oameni dedicați sustenabilității, în companii care își fac și în România propriile departamente dedicate de sustenabilitate, care sunt sub CEO.
Nu mai avem azi atât de mulți directori de sustenabilitate care sunt ieri director de CSR și alaltăieri directori de comunicare. Deci perspectiva se mută din zona asta. E o tranziție accelerată și în România, doar că marea problemă e că nu prea sunt oameni care să aibă această pregătire. Deci trebuie să investim inclusiv în expertiză și experți în sustenabilitate și mai ales în ESG.
Să nu uităm că anul trecut la raportul Future Job de la Word Economic Forum, a 2-a cea mai căutată meserie din lume, era specialist în sustenabilitate, iar anul acesta e pe primul loc. Deci cred că e clară nevoia și oportunitatea pentru toți cei care se uită în direcția profesionalizării în domeniul sustenabilității”, precizează Ciprian Stănescu.
În contextul întăririi performanței și dezvoltării durabile, Gabriela Hârțescu amintește că pe 11 noiembrie ENVISIA organizează evenimentul Future of Boards Awards Gala, aflat la cea de-a doua ediție: „Începem cu un panel foarte interesant care vorbește chiar despre beneficiile, oportunitățile și provocările dintre opțiunea pentru un consiliu consultativ sau un consiliu de administrație la nivelul unei afaceri de familie. Și o premieră mondială este că începem să construim biblioteca de guvernanță corporativă și de bune practice la nivelul consiliului, lansând prima carte în acest domeniu”.
Envisia - Boards of Elite, prima școală de afaceri din Europa Centrală și de Est, oferă educație de ultimă generație, servicii de mentorat și de consultanță pentru membrii consiliilor de administrație (președinți, membri non-executivi, membri executivi) profesioniști de nivel C-suite și profesioniști de mare calibru, prin intermediul unor parteneriate prestigioase.
Envisia oferă programe și cursuri pentru dezvoltarea competențelor și abilităților de leadership, servicii de evaluare a board-readiness și board fit, coaching & mentoring la nivel de consiliu de administrație.
Envisia are parteneriate educaționale de prestigiu cu universități, organisme de reglementare și asociații profesionale internaționale și naționale.
Viziunea Envisia este aceea de a fi hub educațional în Europa Centrală și de Est pentru profesionalizarea membrilor consiliilor de administrație, cu scopul de a contribui la dezvoltarea unor generații de lideri care întruchipează profesionalismul, conduita etică și responsabilitatea, aducând plus-valoare companiilor și comunităților locale.
Misiunea Envisia este de a construi o comunitate de membri de board profesioniști. Astăzi Comunitatea Envisia Boards of Elite numără cca 200 de membri profesioniști în boarduri, cu acreditare internațională.
Envisia promovează activ practici responsabile de guvernanță corporativă, pregătind companiile și consiliile de administrație pentru ritmul alert al provocărilor contemporane.
Pe plan internațional, principalii parteneri educaționali ai Envisia sunt: Henley Business School (HBS) – University of Reading UK, London Stock Exchange – Refinitiv – Thompson Reuters, European University Cyprus (EUC), Chartered Institute for Securities and Investment (CISI) UK, International Association for Sustainable Economy (IASE), AIR – Asociația Investitorilor Români în Republica Moldova.
Pe plan național, principalii parteneri educaționali sunt: AMEPIP - Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, BVB – Bursa de Valori București, AAFBR – Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, ACI Romania – Asociația Piețelor Financiare, AAF – Asociația Administratorilor de Fonduri, ARIR – Asociația Română pentru Relații cu Investitorii, APAPR – Asociația Pensiilor Administrate Privat din România, AAI - Asociația Administratorilor Independenți, ATR – Asociația Trezorierilor din România, UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare-Reasigurare din România, ACJSFB – Asociația Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar-Bancar, ROPEA – Asociația Fondurilor de Private Equity.
Portofoliul educațional al Envisia cuprinde câteva premiere în România: Master of Arts in Board Practice and Directorship, în parteneriat cu Henley Business School – primul program academic internațional post-universitar cu triplă acreditare globală, care profesionalizează rolul membrului într-un consiliu de administrație; Guvernanța Corporativă care Creează Valoare, în parteneriat cu Bursa de Valori București – primul program profesional destinat pregătirii continue a membrilor de board din România, dezvoltat în special pentru companii listate și acționari pe piața de capital.
De asemenea, Envisia oferă o gamă variată de cursuri scurte ultra-specializate (în format deschis sau dezvoltate la cerere); certificări profesionale internaționale pe subiecte de interes și relevante pentru grupul țintă al Envisia, din organizații publice și private, din toate sectoarele economiei (economie sustenabilă - ESG, banking, finanțe etc.).
Enivisa dispune de o rețea internațională de lectori, profesori și experți asociați care sunt practicieni și consultanți de top din țară și din străinătate, implicați în toate activitățile: educație (programe academice post-universitare și cursuri de dezvoltare profesională continuă), mentorat și coaching, servicii de board design și profiling, dedicate membrilor executivi și non-executivi din consiliile de administrație.
Principalul obiectiv al Envisia îl reprezintă evoluția profesională și personală a elitelor, pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri care să genereze dezvoltare economică și socială pe termen lung.
Informații despre portofoliul Envisia sunt disponibile la: https://www.envisia.eu/en/business-school
