Companii din țări din întreaga lume cochetează cu ideea de a implementa săptămâni de lucru mai scurte, dar în Grecia angajații au fost informați că, de acum înainte, pot lucra o a șasea zi, o măsură inedită menită să stimuleze productivitatea într-o țară cu populație în scădere, confruntată cu o criză a muncitorilor calificați, relatează The Guardian.
25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie
După ce a devansat alți europeni în ceea ce privește creșterea economică, Grecia, care s-a aflat cândva în centrul celei mai grave crize financiare de pe continent, a introdus săptămâna de lucru de 48 de ore. Măsura, calificată drept "barbară" de sindicate, intră în vigoare de luni, scrie News.ro.
"Nu are niciun sens", a declarat Akis Sotiropoulos, membru al comitetului executiv al sindicatului funcționarilor publici Adedy. "Când aproape toate celelalte țări civilizate adoptă săptămâna de patru zile, Grecia decide să meargă în direcția opusă", subliniază sindicalistul.
"O BOMBĂ CU CEAS"
Guvernul pro-business al prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis susține că inițiativa a fost impusă de dublul pericol al scăderii populației și al lipsei de lucrători calificați. Înainte de a anunța măsura - care face parte dintr-un set mai amplu de legi în domeniul muncii adoptate anul trecut - Mitsotakis a spus că preconizata schimbare demografică a țării este o "bombă cu ceas".
Într-un exod fără precedent, aproximativ 500 000 de greci, majoritatea tineri cu studii, se estimează că au emigrat după declanșarea crizei datoriilor de la sfârșitul anului 2009, care a durat aproape un deceniu.
Potrivit oficialilor, programul de lucru de șase zile se va aplica numai întreprinderilor private care furnizează servicii 24 de ore din 24. În cadrul săptămânii de lucru prelungite, personalul din anumite industrii și unități de producție va avea opțiunea de a lucra două ore în plus pe zi sau un schimb suplimentar de opt ore, recompensat cu un bonus suplimentar de 40% adăugat la salariul zilnic.
Guvernul de centru-dreapta susține că oricare dintre opțiuni va rezolva problema angajaților care nu sunt plătiți pentru orele suplimentare, abordând în același timp și problema omniprezentă a muncii nedeclarate. "Nucleul acestei legislații este favorabil lucrătorilor, este profund orientat spre creștere", a declarat Mitsotakis înainte ca parlamentul grec să aprobe legea. "Și aliniază Grecia cu restul Europei", a adăugat premierul.
MĂSURA NU CONVINE SINDICALIȘTILOR
Dar reacția a fost dură. Într-o țară cu o tradiție aproape inexistentă în ceea ce privește inspecțiile la locul de muncă, criticii susțin că reforma îngroapă, în cele din urmă, săptămâna de lucru de cinci zile, nu în ultimul rând pentru că permite angajatorilor să dicteze dacă este necesară o a șasea zi de muncă. Pentru opozanți, care au ieșit deja în stradă pentru a protesta, reforma erodează protecția juridică și reduce drepturile lucrătorilor stabilite de mult timp în numele flexibilității.
"În realitate, aceasta a fost adoptată de un guvern angajat ideologic să genereze profituri tot mai mari pentru capital", a declarat Sotiropoulos. "O productivitate mai bună vine cu condiții de muncă mai bune, o calitate mai bună a vieții (pentru angajați) și asta, știm acum, înseamnă mai puține ore, nu mai multe", arată sindicalistul. Măsura, spune el, a fost posibilă în parte pentru că și sindicatele și-au văzut puterea scăzând ca urmare a adoptării de către Atena, afectată de datorii, a unor măsuri de austeritate în schimbul fondurilor de salvare în timpul crizei financiare a țării. Sindicatele susțin de mult timp că orele suplimentare permit angajatorilor să nu angajeze mai mult personal.
Programele testate privind săptămâna de patru zile au arătat în mod repetat niveluri mai bune de productivitate, cercetătorii atribuind acest rezultat sporirii puterii de concentrare. În 2022, Belgia a adoptat o lege pentru a acorda angajaților dreptul legal de a-și împărți săptămâna de lucru în patru zile în loc de cinci, iar în țări precum Regatul Unit, Germania, Japonia, Africa de Sud și Canada au fost realizate programe pilot.
Grecii lucrează deja cele mai multe ore din Europa, în medie 41 de ore pe săptămână, conform Eurostat, agenția de statistică a UE, deși sondajele au demonstrat, de asemenea, că sunt plătiți mult mai puțin. Opoziția de stânga a criticat frecvent "salariile bulgărești într-o țară cu prețuri britanice", afirmând că fenomenul nu a făcut decât să exacerbeze exodul creierelor.
Persoanele pensionate, care au fost, de asemenea, încurajate să lucreze în temeiul legislației, au intervenit în dezbatere. "Ceea ce guvernul spune în esență este "du-te și lucrează mai mult, vom închide ochii chiar dacă ești pensionar"", a declarat Grigoris Kalomoiris, care conduce sindicatul profesorilor pensionari (Pesek).
"Știe că majoritatea grecilor, cu un salariu mediu lunar de 900 de euro, pot supraviețui doar până la data de 20 a lunii. Această ultimă măsură barbară nu va rezolva problema fundamentală a deficitului de forță de muncă și mulți dintre noi considerăm că este foarte nedreaptă față de tinerii greci șomeri care s-ar putea să nu aibă niciodată un loc de muncă", susține Kalomoiris.
