Prosumatorii au avut o pondere de 2% în totalul producției de energie electrică a României introdusă în sistemul național anul trecut, iar asta doar cu ce au injectat în rețelele de distribuție din ce au generat panourile lor fotovoltaice, fără ce au utilizat pentru consumul propriu, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
″Prosumatorii au produs cam 1.000 GWh, deci undeva la 2% din toată producția energetică a României de anul trecut a fost de la prosumatori. Iar asta (cifra – n.r.) nu ține cont de ce au consumat ei la locurile unde au panouri fotovoltaice, și stocare, în mod ideal. Este, practic, producția lor netă″, a arătat Burduja.
El a prezentat date provenite de la operatorul de transport și sistem Transelectrica, în cadrul unei conferințe de presă susținută după o ședință a Comandamentului de Iarnă din energie, care a avut loc la sediul Dispecerului Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica.
Numărul total al prosumatorilor de energie electrică din România a crescut cu aproape 9.300 în octombrie 2024, iar puterea instalată cumulată a instalațiilor de producție ale acestora a urcat în aceeași perioadă cu mai mult de 88 MW, arată datele oficiale analizate de Profit.ro. Astfel, în cursul lunii octombrie, efectivul total de prosumatori din România a urcat cu 9.299, de la 175.663 la 184.932. În intervalul menționat, puterea instalată în sistemele de producție ale acestora a crescut cu peste 88 MW, de la la 2.141,87 MW la 2.230 MW.
″Din păcate, la hidro, am pierdut circa 4.000 GWh în 2024. Producția de energie din hidrocentrale a României a scăzut de la 57.371 GWh la 52.997 GWh. Se confirmă că am avut un an foarte secetos. Mai mult, a scăzut și producția eoliană, de la 7.500 GWh la 6.300 GWh. A bătut mult mai puțin vântul. Asta este realitatea″, a mai spus ministrul.
Pe de altă parte, el a transmis că, în februarie, va fi repornit un hidroagregat de la Porțile de Fier 1, de aproape 200 MW, aflat de mult timp în reparații.
″În luna februarie se va termina o reparație majoră la grupul 1 de la hidrocentrala Porțile de Fier 1. Hidroagregatul 1 este în reparații cred că de 2 ani de zile. De la jumătatea lui februarie încolo, vom putea să mizăm pe toate grupurile de la Porțile de Fier 1″.
Burduja a vorbit și despre disponibilitatea termocentralelor pe cărbune.
″Funcționează și termocentrala Paroșeni din Valea Jiului, după o perioadă în care au executat anumite lucrări de reparație. Acum au un stoc de aproape 70.000 de tone de cărbune și pot funcționa, dacă se impune, din motive de siguranță – sau din motive comerciale – cam o lună și jumătate fără întrerupere, ceea ce este mult mai mult decât în ultimii ani. De asemenea, la Complexul Energetic Oltenia, vom funcționa mâine cu 5 grupuri și jumătate, cum se spune acolo, 2 la Turceni, 3 la Rovinari și jumătate la Ișalnița. Practic, am pornit tot ce se poate porni în condiții de siguranță, iar stocul de cărbune de la CEO permite acoperirea fără probleme a oricăror episoade de ger, de creștere foarte mare a consumului″, a declarat șeful Ministerului Energiei.
Pe subiectul reducerii accelerate a cantităților de gaze înmagazinate în depozitele subterane, fenomen prezent în întreaga Europă, dar mai accentuat în România, Burduja a susținut că nu există motive de îngrijorare.
″În privința stocurilor de gaze, am făcut o diagnoză, avem circa 1,8 și ceva miliarde metri cubi de gaze în depozite, ceea ce, din punctul nostru de vedere, asigură necesarul României pentru perioada sezonului rece. Nu anticipăm să fie probleme. E adevărat, exportăm în fiecare zi – subliniez, în termeni comerciali, deci plătesc exact cât face acest gaz – fraților noștri de peste Prut, cam 5 milioane metri cubi pe zi. Importăm o cantitate similară pe relația cu Bulgaria, și astăzi, după multă vreme, importăm chiar și pe relația cu Ungaria″.
El a spus că și capacitatea de import de energie a României este suficientă, aceasta crescând în ultimii ani, ca urmare a investițiilor Transelectrica.
″Capacitatea de import de energie a României a crescut la 4.000 MW, o îmbunătățire semnificativă, și felicit Transelectrica pentru investițiile care au făcut posibil acest lucru. Mai mult, presupunând că România ar fi nevoită să apeleze la capacitatea maximă a interconexiunilor, de aceea păstrăm apă în lacurile de acumulare, pentru a putea să creștem producția hidro la nevoie″, a mai spus Sebastian Burduja.
