Zeci de mii de firme ar putea fi obligate să aplice de anul următor în mod obligatoriu sistemul de plată defalcată a TVA (split TVA) dacă autoritățile nu aduc unele modificări la actualul proiect de modificare a legislației. Astfel, ar trebui introdus un mecanism de avertizare pentru firmele care, din cauza unor volume mari de plăți TVA, ar putea face greșeli, afirmă Alex Milcev, partener EY România. Proiectul în forma actuală prevede că plătitorii care au întârzieri de cel puțin 30 de zile la plata TVA datorată în sume cuprinse între 500 și 1.500 lei, diferențiat în funcție de dimensiunea afacerii, vor fi oligați să aplice sistemul.
"După cum știm, ideea inițială a Guvernului de a face obligatoriu din 2018 mecanismul de plată a TVA defalcată a stârnit multe proteste și discuții în ultimele luni. Drept rezultat, guvernul a promis că va modifica OG23 și că va face acest mecanism opțional din 2018. Deși, momentan, Monitorul Oficial conține în continuare doar versiunea obligatorie și nu pe cea opțională, oamenii de afaceri români și străini – crezând că problema TVA e ca și rezolvată – și-au îndreptat atenția către alte probleme fiscale de actualitate, precum transferul de asigurări sociale, directiva anti-abuz etc", afirmă consultantul.
Însă, pericolul consecințelor neintenționate nu a trecut în ceea ce privește acest split TVA (cum se mai numește mecanismul) începând din 2018. Atrag atenția că și astăzi (în perioada 1 octombrie 2017 – 31 decembrie 2017) există un sistem de split TVA opțional, însă este foarte diferit calitativ față de ce își propune guvernul de la 1 ianuarie 2018. Și aici multă lume – chiar și printre specialiști - nu își dă seama încă de consecințele practice nefaste ale noului sistem “opțional”.
"Anume, sunt două probleme fundamentale cu acest mecanism descris în proiectul de modificare a OG 23 afișat pe site-ul Ministerului de Finanțe. Prima se referă la subiecții noului sistem opțional. Proiectul enumeră societăți în insolvență, precum și – foarte important – plătitorii de TVA care au întârzieri de cel puțin 30 de zile la plata TVA datorată în sume cuprinse între 500 și 1500 Lei, diferențiat în funcție de dimensiunea afacerii. Această din urmă condiție poate crea probleme majore deopotrivă contribuabililor și ANAF", spune Alex Milcev.
De ce? Nu e greu de închipuit că o firmă mare, cu plăți de TVA de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane de Lei lunar poate să comită uneori erori – de interpretare, de neatenție, de omisiune. În cazul acestor companii, o eroare de calcul de 1500 Lei este una trivială, care se reglează uneori pe loc, uneori cu 1-2 luni întârziere, în cadrul unor verificări interne sau eventual la un control fiscal, mult după apariția acestei erori. Însă, conform noului proiect, o asemenea eroare negăsită și necorectată pe loc poate să arunce acest contribuabil mare direct în aplicarea obligatorie a split TVA! Dacă această încadrare automată nu este eliminată din varianta finala a OG, ANAF, mai devreme sau mai târziu, se va confrunta cu mii sau chiar zeci de mii de companii care se vor trezi aplicând split TVA, fără nicio posibilitate să evite această consecință nedorită.
Ce se poate face
"După părerea mea, este necesar un mecanism de avertizare a contribuabilului în privința unei presupuse încălcări a legislației. Dacă ANAF consideră că un contribuabil se află în situația unei întârzieri la plată și urmează să fie forțat să aplice split TVA, atunci această “forțare” nu trebuie să se producă automat, ci numai după ce contribuabilul este avertizat de problema și i se lasă un termen rezonabil să regleze situația sau să explice o eventuală inexistență a debitului. (N.B. – sunt foarte multe situații practice când fișa de plătitor a multor contribuabili arată debite care nu sunt reale și sunt urmare a unor erori ale ANAF, dar deseori contribuabilii află de aceste inconsistențe doar când le sunt poprite conturile bancare!", afirmă partenerul EY.
A doua problemă este răspunderea contribuabililor care nu vor fi în split TVA, dar vor avea de a face cu cei care vor fi, fie cei în insolvență, fie cei incadrați forțat din cauza întârzierii de 30 de zile explicate mai sus. În mod ironic, deși formal în afara split TVA, acești contribuabili vor trebui să facă plăți defalcate către cei în sistemul split TVA, și mai mult de atât, vor fi responsabili pentru eventualele greșeli la plată, cu sancțiuni de 50% din sumele plătite în conturi “greșite”. Se pune problema, în acest caz, ce mai este opțional pentru contribuabilii care formal nu sunt în sistemul de split TVA?
Milcev precizează că niciuna dintre aceste două probleme nu se regasește în sistemul opțional aplicabil în prezent. Evident că este de dorit ca aceste probleme să fie evitate și din 1 ianuarie 2018, așa cum sunt ele inexistente acum. La prima problemă cel puțin, e necesar un mecanism de avertizare a contribuabilului, iar la a doua, nu trebuie impus celor care nu aplică split TVA să facă plăți defalcate în beneficiul celor care îl aplică. În acest caz se va putea evita vasta majoritate a problemelor practice cu acest split TVA “opțional”. Mai sunt și alte probleme, însă ele apar în diverse situații particulare, care nu afecteză chiar pe toți contribuabilii. De aceea, nu insist asupra lor în acest moment.
Ce măsuri antifraudă are în vedere Comisia Europeană
E interesant de menționat că, la nivelul Comisiei Europene, lupta antifraudă merge în altă direcție, aceasta propunând o serie de principii fundamentale și de reforme pentru teritoriul de TVA al UE. Printre acestea se numără o serie de simplificări disponibile doar pentru persoane impozabile certificate, măsură ce are rolul de a întări disciplina fiscală a contribuabililor.
Printre criteriile pentru acordarea statutului de persoană impozabilă certificată regăsim urmatoarele:
• plata regulată a taxelor
• existența controalelor interne
• dovada solvabilității.
Adică exact ce își doresc autoritățile fiscale române de la contribuabili. Niciuna dintre aceste măsuri avute în vedere de Comisia Europeană nu include plata defalcată a TVA. Acesta este un proiect pentru viitor al Comisiei Europene, care, dacă va fi adoptat, va trebui implementat și de România. Până atunci, autoritățile fiscale române pot stimula deja conformarea voluntară, acordând facilități contribuabililor cu un grad mic de risc.
