Dobânzile la datopria publică reprezintă una dintre marile probleme ale statului, după ce acumularea rapidă de datorie din ultimii ani și deficitele bugetare foarte ridicate (în 2024 cel mai mare deficit din UE), au condus la creșterea dobânzilor la niveluri atât de ridicate încât sunt considerate nesustenabile pe termen mediu și lung.
Nazare afirmă că decizia recentă a agenției nipone de rating Japan Credit Rating Agency (JCR) de a îmbunătăți la stabilă perspectiva calificativului de țară al României, ar putea fi urmată și de celelalte mari agenții de evaluare financiară, S&P, Moody's și Fitch, în acest an, dacă Româna psătrează disciplina finanțelor publice.
"Probabil ați văzut anunțul Agenției Japoneze de Rating de Credit, care ne-a îmbunătățit perspectiva de la negativă la stabilă. Nu a fost un anunț foarte important pentru presă, dar pentru noi a fost foarte important. Pentru că este prima agenție care ne îmbunătățește perspectiva. Și este un semn foarte bun. Aceste semne arată că, dacă vom continua pe această cale (a consolidării finanțelor, n.r.), putem spera că în cursul anului, poate în toamnă, vom putea avea o mișcare similară din partea celorlalte agenții, ceea ce ne va ajuta cu siguranță, să zicem, costurile cu dobânzile pentru 2026", a declarat ministrul.
Guvernul s-a împrumutat de pe extern înainte de declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu și creșterea dobânzilor care a urmat, ceea ce îi asigură, în prezent, o flexibilitate ridicată în ce privește dobânzile la care ia sau nu noi finanțări.
"Am luat decizia la începutul anului, în primele zile ale anului, să emitem pe piețele internaționale înainte de aprobarea bugetului. Această decizie a fost luată cu cel puțin o lună și jumătate înainte să ieșim pe piață. Am reușit și ne-am asigurat aproape 5 miliarde de euro. Și acesta este, să zicem, jumătate din necesarul pentru 2026.
Acest lucru ne-a asigurat o poziție foarte solidă. Acum, au fost multe ocazii în care am preferat să nu luăm bani de pe piața națională, pentru că ne-am asigurat deja finanțarea. Și pentru că am vrut să protejăm curba (randamentelor, n.r.), pentru că lucrăm la curbă de multe, multe luni, aceasta a scăzut în ianuarie, sub 6% pe maturități de șase luni și un an. Și este de fapt păcat că acest nou conflict a schimbat cumva complet direcția. Și ratele dobânzilor au crescut cu aproape 1% la maturități de 10 ani. Așadar, până în ianuarie, am reușit să le reducem cu 2%. Și în mai puțin de trei săptămâni, au crescut cu 1%", a spus Nazare.
Motivul acestor creșteri este șocul economic extern generat de conflictul din Orientul Mijlociu.
Execuția bugetară pentru ianaurie, februarie și chiar martie este bună
"Și asta se întâmplă atunci când apare un alt șoc, care este extern, pe care trebuie să-l anticipăm, iar agențiile de rating au spus întotdeauna că trebuie să fii întotdeauna pregătit pentru un eventual șoc. Așa că acum suntem la 7%. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne schimbăm comportamentul. Noile măsuri, execuția de astăzi, a lunii ianuarie, februarie, chiar și martie, nu înseamnă că sunt necesare măsuri suplimentare. Deci, execuția merge bine", a transmis ministrul.
Guvernul a închis primele două luni cu un deficit bugetar de 14,2 miliarde lei, respectiv 0,7% din PIB, față de 30,2 miliarde lei, 1,58% din PIB, în primele două luni din 2025, a anunțat, la final de martie, Ministerul Finanțelor. Deficitul a fost determinat de execuția din februarie și creșterea cheltuielilor, după ce în ianuarie bugetul a fost pe plus cu circa 850 de milioane de lei. Execuția bugetului pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, față de deficitul de 11 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025. A fost prima execuție din ultimii șapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019.
"Deficitul este la jumătate din ceea ce era anul trecut în februarie, 0,7 față de 1,6. Deci, în primul trimestru, România este, să spunem, pe drumul cel bun cu obiectivele. Dar trebuie să fim atenți și să fim foarte prudenți, deoarece consumul este negativ și va fi negativ timp de câteva luni din cauza creșterii prețurilor la motorină. Deci trebuie să fim prudenți. Și ori de câte ori vorbim despre noi măsuri, pentru că am auzit asta foarte des, <<Am soluții.>>, <<Am o altă soluție>>. Există multe soluții. Acest lucru este bun, avem multe soluții. Dar aceste soluții, dacă vrem să le numim soluții, trebuie să fie legate de sursa de venit. Dacă nu sunt legate de sursa de venit, sunt doar idei. Bine, e în regulă să ai multe idei, dar nu e ca și cum mâine vom putea pune în practică o idee și vom putea păstra drumul pe care vrem să-l urmăm", a spus Nazare.
Președintele Nicușor Dan a promulgat, la final de martie, bugetul pentru anul 2026, adoptat după negocieri dificile între partidele din coaliția de guvernare.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB. Pentru anul acesta, ținta de deficit de 6,2% din PIB, în linie cu angajamentele asumate față de CE.
Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA, folosit la nivelul UE, este mai ridicat.
Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și unele reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare mai redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
