Atâta timp cât se demonstrează proveniența acelor sume, nimeni nu va impozita (banii dați între rude-n.red). Doar sumele care nu pot fi justificate vor fi impozitate cu 70%. Dar dacă un contribuabil refuză să pună la dispoziție documentele respective, din varii motive, nu putem să-l credem doar ce spune pe gură. Deci, trebuie să probăm”, a spus vicepreședintele ANAF Alexandru Drăghici.
El a mai adăugat că nu se iau, așa cum a fost vehiculat în presă, 70% din banii pe care-i primim prin Western Union de la rudele din străinătate. „Nu intrăm în acele zone, suntem totuși ancorați în realitate”, spune vicele ANAF.
„Cazurile care au apărut au fost dintr-o lipsă de comunicare, atât din partea organului de control, dar cel mai mult din partea contribuabilului, care a refuzat și care abia în al doisprezecelea ceas a realizat că dacă ar fi pus la dispoziție sursa banilor, nu se ajungea aici”, a mai explicat el la Conferința Anuală de Taxe 2025 a PwC.
Vicepreședintele ANAF a mai spus că cea mai mare provocare cu care se confruntă sunt fake news-urile. „Cred că cea mai mare provocare din activitatea noastră din ultima perioadă sunt fake news-urile și dezinformările legate de activitatea ANAF”, spune Drăghici.
El a dat exemplul unui formular- somația pe care o emit inspectori antifraudă, care exista din 2015 iar acum a fost aliniată și pe partea de antifraudă, scrie Hotnews.ro.
„Mesajul care a fost rostogolit în presă este că ANAF-ul, că Antifrauda va băga oamenii la pușcărie în situația în care nu se răspunde la somație. Exemple ca acestea tot apar zi de zi, zi de zi și cumva noi trebuie să ne justificăm. De cele mai multe ori punctul nostru de vedere este luat în considerare undeva pe pagina a 10-a a unor publicații. Să nu uităm că ANAF-ul este o structură cu 18.000 de oameni. Și asupra fiecărui om este pusă o anatemă, în sensul că sunt puși de partea celor răi”, a mai spus Drăghici.
ANAF a început să verifice și banii pe care și-i oferă rudele între ele și încearcă să-i impoziteze cu 70%, considerând că sumele nu pot fi identificate, în condițiile în care au fost deja declarate și impozitate, cum este cazul unui antreprenor care i-a dat sume de bani din dividende fiicei sale.
În cadrul unei verificări a situației fiscale personale, inspectorii i-au solicitat acesteia documente justificative care să ateste sursa sumelor de bani deținute, mai exact cele din care să rezulte remiterea sumelor de bani de la tată, conform notei explicative și a declarației notariale date de acesta din urmă.
„Fără a nega legitimitatea și interesul inspectorilor fiscali în a solicita astfel de documente pentru stabilirea situației de fapt, trebuie acceptat că între rude, pentru banii în numerar, rareori se întocmesc documente justificative. Stabilirea situației de fapt trebuie așadar să aibă la bază probe caracteristice relației de rudenie, precum mesaje WhatsApp, declarații pe proprie răspundere ale părților implicate, declarații ale martorilor etc.”, a declarat Luisiana Dobrinescu, avocat, managing partner Dobrinescu Dobrev SCA.
ANAF consideră, în acest caz, că sumele respective, chiar dacă pot fi identificate, e posibil să fie primite din altă parte. Pe scurt, nu vrea să recunoscă sursa.
Prin urmare, decizia inspectorilor este de a le impozita cu 70%, procentul aplicându-se la diferența dintre totalul utilizărilor de fonduri și totalul surselor din fonduri determinate.
„În prezent, ne confruntăm cu al doilea exemplu în care lipsa documentelor justificative privind remiterea de sume în numerar între rude atrage consecințe fiscale semnificative asupra persoanelor fizice verificate”, a afirmat Luisiana Dobrinescu.
Într-o situație asemănătoare s-a aflat și o pensionară care a primit bani de la fiul ei pentru o casă
Ea a mai avut un caz asemănător în urmă cu câțiva ani, dar în acea perioadă impozitul nu era 70%, ci 16%.
La vremea respectivă a contestat o decizie de impunere emisă unei persoane fizice ca urmare a faptului că, potrivit organelor de verificare fiscală, „declarațiile privind acumulările de fonduri nu au fost susținute de documente justificative”.
În acel caz, era vorba despre o sumă de 20.000 euro transmisă de fiu către mama sa pensionară, pentru cumpărarea unei case.
Pentru a evita astfel de probleme cu ANAF, Luisiana Dobrinescu recomandă ceea ce face și ea: le dă copiilor bani folosind online banking, cu mentionarea destinatiei banilor.
Așadar, românii ar trebui să fie atenți la sumele pe care le oferă sau le primesc. Impozitul pe sumele a căror sursă nu poate fi identificată a fost majorat de la 16% la 70% de la 1 iulie 2024 prin Legea 296/2023, iar statul are nevoie de bani la buget.
Singurele sume excluse par a fi doar cele primite la nunți sau botezuri, existând un comunicat de presă în acest sens oferit de ANAF anul trecut.
Avocata a observat că, în ultimele luni, a crescut exponențial numărul persoanelor fizice aflate în verificarea situației fiscale personale, iar motivul este legat inclusiv de situația bugetară.
