Persoanele acuzate de evaziune fiscală nu vor fi urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată, clemență de care vor putea beneficia o singură dată. Facilitatea, anunțată în premieră de Profit.ro la finele anului trecut ca fiind pregătită, a fost adoptată astăzi prin votul final al Camerei Deputaților, for decizional al Parlamentului în domeniu. Persoanele inculpate pentru evaziune fiscală vor beneficia de aceeași facilitate dacă măcar una dintre ele achită integral prejudiciul, prevede o altă modificare introdusă la Legea evaziunii fiscale.
Proiectul va fi trimis spre promulgare președintelui Iohannis.
Noul procent, de 20%, stabilit de deputați este mai mic decât cel stabilit în Senat, de 50%.
Proiectul a fost inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, condamnat la închisoare cu suspendare pentru activități economice considerate incompatibile cu funcția de deputat, fiind acuzat de dare de mită și de administrarea unei firme.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a arătat că, după modelul statelor europene avansate, în România trebuie urmărită recuperarea prejudiciului, nu neapărat trimiterea în închisoare a celor vinovați.
Proiectul propune, după cum Profit.ro a relatat în premieră, ca în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, care atrag condamnări la închisoare între 2 și 15 ani, cu posibilitatea majorării, să fie clasat dosarul de urmărire penală sau închisoarea cu executare să fie transformată în condamnare cu suspendare, dacă persoana urmărită penal sau condamnatul achită ori se angajează să acopere integral prejudiciul constatat.
Anterior, senatorii din comisiile de specialitate au întocmit raport favorabil proiectului, cu recomandarea de a fi adoptat, majorând însă suma de achitat cu 50% din prejudiciul constatat, plus dobânzi și penalități aferente.
Deputații au stabilit însă că persoanele acuzate de evaziune fiscală nu vor fi urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată, clemență de care vor putea beneficia o singură dată.
Cei condamnați la închisoare pentru evaziune nu vor mai executa pedeapsa, aceasta urmând să fie transformată în pedeapsă sub supraveghere în aceleași condiții, respectiv dacă achită prejudiciul plus 20%, dar și penalități, în cel mult 3 ani.
Mai mult, potrivit alte modificări aduse de deputați, celelalte persoane inculpate pentru evaziune fiscală în cazul respectiv vor beneficia de aceaeși clemență din partea justiției dacă măcar unul dintre ei achită integral prejudiciul.
În prezent, potrivit, art. 8 din Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 ani la 10 ani și interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. Conform aceluiași articol, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârșirii faptei menționate anterior.
Dacă prin faptele menționate s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani, iar dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.
Totodată, potrivit art. 9 din lege, constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive; d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală.
Cătălin Rădulescu a fost trimis în judecată în aprilie 2014, de procurorii DNA, care l-au acuzat că, în perioada ianuarie 2013 - februarie 2014, s-ar fi ocupat și de administrarea și controlul societății comerciale SC Concordia Con Strade, activitate incompatibilă cu funcția de deputat.
Procurorii l-au mai acuzat pe deputatul PSD că, la 27 august 2013, în cadrul unei întâlniri cu un manager de proiect privind construirea unei parcări pentru un supermarket din Pitești, i-ar fi promis acestuia 10.000 lei. În schimbul banilor, funcționarul ar fi trebuit să semneze procesul verbal de recepție, fără reducerea devizului cu suma de 50.000 de lei pentru lucrările prost executate, conform news.ro.
La finele anului 2016, deputatul a fost condamnat definitiv la un an și șase luni de închisoare cu suspendare.
