Bacșișul pe care românii îl lasă în baruri și restaurante va fi opțional, ca și până acum, însă va fi trecut pe nota de plată, cel mai probabil din această toamnă. Modificarea, estimată că ar urma să dubleze veniturile angajaților din domeniu, a fost convenită astăzi de reprezentanții industriei cu ministrul de Finanțe.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
O analiză a efectelor fiscalizării bacșișului a fost prezentată de Profit.ro în vara anului trecut.
Reglementarea bacșișului este o măsură pe care industria de turism o cere de mai mulți ani și care a fost aplicată, fără succes, în urmă cu câțiva ani. Operatorii din turism recunosc "bâlbele" din trecut și afirmă că acele experiențe nu vor mai fi repetate. Operatorii economici erau obligați să emită bonuri fiscale pentru bacșiș, în condițiile în care reglementările de la vremea respectivă nu au reușit să acopere toate situațiile posibile întâlnite în diferite domenii de activitate (livrarea la domiciliu, taximetria, cazarea în unități hoteliere etc.). S-a introdus atunci în definiția bacșișului și "restul dat de vânzător clientului și nepreluat de acesta în mod voluntar", ceea ce a făcut dificilă aplicarea prevederilor în zona comerțului cu amănuntul.
Acum, operatorii din turism au cerut ca această măsură să fie aplicată exclusiv în acest domeniu, iar dacă va fi extinsă ulterior și pentru alte sectoare, să existe mai întâi proiecte-pilot.
Astfel, cei care se ocupă de turism și restaurante în Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) au ajuns astăzi la un acord cu ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, și noul președinte ANAF, Mirela Călugăreanu, astfel încât bacșișul va urma să fie introdus pe nota de plată în HORECA din această toamnă.
"Ne-am gândit să fie o măsură voluntară, nu obligatorie, iar banii obținuți din «tips» să ajungă la angajați, nu la antreprenori. Angajații vor avea venituri mai mari, transparente, și astfel vor accesa mai ușor credite. Sunt multe avantaje și pentru angajați, și pentru clienți, și pentru statul român", spune omul de afaceri Dragoș Anastasiu, proprietarul Eurolines.
Și Dragoș Petrescu, proprietarul lanțului de restaurante City Grill, a apreciat că legalizarea bacșișului din turism va crește veniturile angajaților și va stabiliza forța de muncă.
Dragos Petrescu, Dragoș Anastasiu, Eugen Teodorovici, Mirela Călugăreanu
"E o discuție pe care o avem de ceva timp cu mediul de afaceri. Legalizarea bacșișului este o practică europeană, nu știu dacă sunt maximum două țări care nu o implementează", spune și ministrul Teodorovici.
El arată că este obligația Ministerului de Finanțe să asculte mediul economic și, ori de câte ori acesta vine cu o propunere, să îi dea curs, astfel încât să poată facilita acel tip de activitate din acel sector. "Asta am făcut și astăzi. Este o practică europeană, voluntară, sprijină angajații din sector și, una peste alta, creează un mediu reglementat, ceea ce e foarte bine pentru economie. Rolul nostru este să găsim soluții împreună cu mediul de afaceri și imediat să facilităm acest tip de activitate", a mai spus ministrul.
Șefa ANAF, Mirela Călugăreanu, a afirma la rândul ei că împreună cu operatorii din turism va fi găsită cea mai bună soluție.
"Vom acționa foarte rapid. Dacă există o propunere de text, colegii mei de la ministerul de Finanțe, de la departamentul de legislație, dacă în următoarele zile pregătesc textul de act normativ primar și apoi secundar, până la final de august am și anunțat. O să avem postate în zilele următoare un set de modificări din economie pe zona de Cod Fiscal și de procedură fiscală, la care se pot adăuga și acestea, astfel încât până la final de august să reglementăm această speță", a mai afirmat Teodorovici.
Întrebat dacă acest model va fi extins și în alte domenii, ministrul a răspuns că va trebui ca ramura respectivă va trebui să solicite acest lucru și, dacă va fi util, ministerul va fi deschis la propuneri.
Dragoș Petrescu a precizat că bacșișul, un gest benevol, va rămăne la fel, dar dacă un client se hotărăște să-l ofere, va fi fiscalizat la cererea acestuia. El a mai spus că în toată Comunitatea Europeană pe nota de plată există un spațiu gol în care clientul, dacă dorește, scrie ce bacșiș lasă. Nu vor fi două note de plată, ci un singur bon fiscal și o singură plată.
"Astăzi, când se prezintă un ospătar la masă cu nota de plată, clientul nu are posibilitatea să lase bacșiș în situația în care plătește cu cardul bancar. Astăzi, mai mult de 50% din plățile din restaurante sau hotel se realizează cu cardul. Neexistând această reglementare, acest bacșiș nu putea fi acordat cu mijloace electronice de plată. După ce va fi reglementat, bacșișul va putea fi dat și cash, dar și cu cardul", a explicat Petrescu.
Veniturile angajaților vor fi transparente, iar evaziunea fiscală va fi evitată, este calculul părților.
"Mie mi s-a întâmplat de mai multe ori să plătesc cu cardul și efectiv să nu am cash în portofel și am vrut să plătesc tips-ul de pe card, dar nu se poate. Tot ce însemnă corporate, de la evenimente mici la unele mari, în care ieși cu parteneri și lumea cere factură, până în momentul de față nu există posibilitatea să adaugi tips. În acest fel vor crește veniturile angajaților", a afirmat Dragoș Anastasiu, pe care Dragoș Petrescu l-a completa susținând că se poate merge până la dublarea veniturilor.
Ulterior, firmele vor disponibiliza banii de bacșiș către angajați, care îi vor împărți între ei după un algoritm care funcționează și acum, când tips-ul nu este reglementat. Din bacșiș, 90% va merge către angajați, iar restul de 10%, către stat ca taxe.
Teodorovici a completat că banii din bacșiș vor putea fi folosiți ca dovadă suplimentară a veniturilor de către angajații care vor să obțină un credit bancar.
Dragoș Petrescu a mai spus că, în România, bacșișul mediu în industria de restaurante este de 7,5% pentru restaurantele clasice. La nivel global, veniturile din tips sunt cele mai importante, mult mai mari decât salariul pe care îl primesc.
În lume, cultura bacșișului diferă de la țară la țară. Dacă în majoritatea țărilor lăsăm între 5 și 20% din valoarea totală a notei de plată ca „tip”, în statele arabe acesta variază de la 5 la 35% din valoarea serviciilor.
Țări în care bacșisul se pune pe nota de plată, dar se obișnuiește și un bacșiș extra: Italia, Elveția, Columbia, Egipt, Bolivia. Țări în care bacșișul este inclus în notă și nu se așteaptă nimic în plus: Argentina, Franța, Brazilia. Țări în care nu se lasă bacșiș: Finlanda, Danemarca, Japonia, Noua Zeelandă, China.
Țări în care clientul lasă între 10 și 20% din nota de plată: Germania, Marea Britanie, Cehia, Croația, Canada, Turcia, Grecia, Spania, Rusia, Statele Unite ale Americii etc.
În Uniunea Europeană, abordarea nu este una unitară. Unele țări, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare în legislație. Altele, însă, au prevederi în acest scop. În Franța, bacșișul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel încasate de către companii sunt, ulterior, distribuite către angajați, conform legii. Se consideră însă a fi veniturile angajatorului, iar taxarea se face la angajator. În alte state, de exemplu, în Germania, Italia sau Cehia, societățile includ fie în prețul produselor, fie pe un rând separat de pe bon o “taxă pentru servicii”, cuprinsă între 10%-15% din valoarea notei de plată.
Sumele devin venit la nivelul companiei și, ulterior, sunt de asemenea distribuite către angajați și astfel impozitate ca atare. În Statele Unite ale Americii, unele state chiar au încercat și au dat legi care să interzică bacșișul. Cele mai noi reglementări, propuse de Guvernul Trump în 2017, prevăd ca bacșișul să revină angajatorului în totalitate, iar el să decidă împărțirea între personalul de servire și personalul din bucătărie. Acesta poate însă decide și să îl păstreze integral, legal. Angajatul are obligatia să își declare veniturile din bacșișuri, ce sunt taxate cu 8%. În situația în care din salariu + bacșiș, angajatul nu ajunge la un venit de minimum 7,25 dolari pe oră, angajatorul trebuie să suplimenteze cu bani pentru a îi asigura venitul minim. Angajatorul colectează impozitul pe venit, taxa de asigurare socială și taxa medicală pe veniturile din bacșișuri declarate de angajat.
Operatorii din turism vor lucra acum la textul de act normativ, așteptarea fiind ca situația să fie reglementată până la finalul lunii august.
În primăvară, operatorii din turism au cerut din nou legalizarea bacșișului, argumentând că astfel va fi stimulată forța de muncă din domeniu, măsură pe care au solicitat-o în mai multe rânduri și care a fost, inițial, aprobată, dar retrasă la scurt timp.
La începutul anului, hotelierii au dat vina pe ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, pentru criza de personal, spunând că dacă ministrul ar legaliza bacșișul, veniturile angajaților ar crește cu 50%.
Pe de altă parte, însă, reprezentanții clienților s-au opus ca bacșișul să fie obligatoriu în hoteluri și restaurante, spunând că decizia de a da sau nu bacșiș trebuie să aparțină clientului. Mesajul a fost transmis în februarie, după ce Asociația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) a anunțat că propune modificarea legislației privind veniturile obținute sub formă de bacșiș, solicitând ca acestea să fie evidențiate separat în bonul fiscal, însă fără a se supune cotei de TVA.
În urmă cu 4 ani, când Ministerul Finanțelor era condus tot de Teodorovici, au fost introduse o serie de reguli referitoare la fiscalizarea bacșișului, în care acesta era marcat pe un bon fiscal separat, dar prevederile au fost anulate după doar câteva luni din cauza unor dificultăți în aplicare.
În aprilie 2015, autoritățile au decis ca bacșișul să fie marcat pe un bon fiscal separat și să rămână la decizia angajatorului dacă sumele primite de angajați ca bacșiș vor fi păstrate de firmă sau vor fi distribuite angajaților. Ordonanța de urgență a Guvernului care introducea fiscalizarea bacșișului a fost publicată în 2015, la finele lunii aprilie, când Ministerul Finanțelor era condus, de o lună, tot de Eugen Teodorovici.
Noul sistem nu a rezistat însă prea mult, fiind eliminat tot în 2015, la începutul lui iulie, din cauza unor dificultăți în aplicare. De la acel moment, Finanțele au început să susțină că regimul fiscal al sumelor primite ca bacșiș de persoanele fizice ar fi reglementat, astfel de sume fiind considerate venituri din alte surse.
