Toate pensiile speciale a căror bază de calcul, după deducerea impozitului pe venit, depășește 7.000 lei vor fi taxate suplimentar cu 85%, potrivit unui proiect de lege adoptat prin vot final de Camera Deputaților. Cuantumul taxat suplimentar va ține cont de suma cu care cei pensionați au contribuit în sistemul asigurărilor sociale, fără a afecta această sumă. Foștii șefi de stat nu vor mai fi scutiți de impozitarea indemnizației la finalul mandatului.
Pensiile speciale sunt acordate unor anumite categorii de persoane, precum parlamentari, funcționari parlamentari, magistrați, militari, polițiști.
Înainte de a fi considerat adoptat și pentru a evita probleme de constituționalitate, proiectul mai trebuie adoptat de plenul reunit al Parlamentului, prin votul comun al deputaților și senatorilor, întrucât taxează și pensiile speciale ale parlamentarilor, a arătat liderul deputaților social-democrați, Alfred Simonis.
Preșdintele Camerei Deputaților și liderul interimar al PSD Marcel Ciolacu a propus, miercuri, la începutul ședinței de plen a camerei inferioare a legislativului, ca membrii comisiei de buget să discute, în paralel cu plenul, o inițiativă a fostului ministru al Educație și actual senator PSD Liviu Marian Pop privind impozitarea pensiilor. Proiectul discutat însă în comisia de buget a fost cel inițiat de fostul ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici privind impozitarea pensiilor speciale. Anul trecut, Teodorovici anunțase inițial proiectul ca urmând a fi promovat prin ordonanță de urgență, dar, conform unor surse oficiale, premierul Dăncilă a refuzat adoptarea acestuia în Guvern.
După cum a relatat Profit.ro, la apariția proiectului și la adoptarea acestuia, în septembrie anul trecut, de Senat, Teodorovici propunea ca toate pensiile speciale să fie taxate suplimentar, până la 31 decembrie 2025, cu 30% pentru venitul cuprins între 7.001-10.000 lei, respectiv cu 900 lei plus 50% pentru ce depășește 10.000 lei.
Opoziția a încercat atunci reducerea pragului minim de impozitare, la 4.000 lei sau 5.000 lei, atât în comisii, cât și în plenul Senatului, dar fără succes. De altfel, reprezentanți ai opoziției au arătat că foarte mulți beneficiari ai pensiilor speciale nu vot fi taxați suplimentar, ca urmare a pragului ridicat de impozitare, și au cerut eliminarea oricărui prag la impozitarea pensiilor speciale.
Proiectul actual, care a trecut anul trecut în doar două săptămâni de Senat, a fost adoptat acum în Camera Deputaților doar cu un vot împotrivă.
Reprezentanții USR au arătat însă că proiectul va trebui, la votul din plenul comun al Parlamentului, să elimine pensiile speciale ale parlamentarilor, deoarece conform formulei actuale acestea vor fi taxate doar cu 10%.
Proiectul introduce în Codul Fiscal o ”taxă pe veniturile din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă”.
Categoriile de contribuabili și sfera de cuprindere a taxei pe veniturile din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă
Persoanele fizice care realizează venituri din pensii și/sau indemnizații pentru limită de vârstă, primite în baza unor legi/statute speciale, sunt obligate la plata taxei pe veniturile din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă.
Taxa este datorată numai în situația în care venitul lunar din pensie și/sau indemnizație pentru limită de vârstă, de la unul sau mai mulți plătitori, după caz, din care se deduce impozitul pe venit aferent, este mai mare decât suma netaxabilă de 7.000 lei, lunar. În situația în care, ca urmare a aplicării principiului contributivității, cuantumul pensiei din sistemul public depășește plafonul de 7.000 lei, suma netaxabilă reprezintă nivelul cuantumului rezultat din aplicarea principiului contributivității.
Vor fi taxate suplimentar pensiile speciale ale judecătorilor, parlamentarilor, primarilor și șefilor de stat
Potrivit proiectului aprobat, veniturile pentru care se datorează taxa reprezintă sume primite în baza următoarelor legi/statute speciale:
- pensia de serviciu prevăzută în Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- pensia de serviciu prevăzută în Legea nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modiflcările și completările ulterioare;
- pensia de serviciu prevăzută în Legea nr. 303/2004 privind statutuljudecătorilor și procurorilor, republicată, cu modifîcările și completările ulterioare;
- pensia de serviciu prevăzută în Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistica, cu modificările și completările ulterioare;
- pensia de serviciu prevăzută în Legea nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- pensia de serviciu prevăzută în Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare;
- pensia de serviciu prevăzută în Legea nr. 2l6/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, cu modifîcările și completările ulterioare;
- pensii militare prevăzute în Legea nr.223/20|5 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare;
- indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Forma inițială a proiectului nu enumera la taxare suplimentară pensiile speciale ale foștilor președinți ai României, Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu, dar și ale celor care vor primi în viitor o astfel de indemnizație, printre aceștia și actualul președinte Klaus Iohannis.
La propunerea senatorului UDMR Tanczos Barna, senatorii din comisia de buget au introdus în categoria pensiilor speciale sau de serviciu care vor fi supuse impozitării și pensiile foștilor șefi de stat.
Cum va fi calculată taxa suplimentară
Baza de calcul, denumită venitul lunar taxabil, se determină prin deducerea din venitul din pensie sau indemnizație pentru limită de vârstă a impozitului pe venit aferent.
În cazul contribuabililor care realizează venituri de la mai mulți plătitori, venitul lunar taxabil se determină prin deducerea din veniturile lunare cumulate din pensie și/sau indemnizație pentru limită de vârstă, a impozitului pe venit aferent calculat și reținut, de către fiecare plătitor de venit.
Cum taxa va fi aplicată pensiilor speciale doar în cazul în care venitul lunar, din care se scade impozitul pe venit, este mai mare de 7.000 lei, prin urmare pensiille speciale cuprinse între 2.001 și 7.000 lei vor fi taxate precum în sistemul public, cu 10%.
Nivelul taxei va fi însă de 85% pentru venitul lunar taxabil care depășește 7.000 Iei.
Proiectul stabilea inițial că taxa se va aplica până la 31 decembrie 2025, inclusiv, dar aleșii au eliminat această prevedere din forma adoptată, astfel că sistemul de taxare va fi definitiv și obligatoriu.
Taxarea suplimentară nu va diminua partea de contributivitate
Potivit unor amendamente depuse chiar de inițiator, ministrul Teodorovici, impozitarea pensiilor va respecta principiul contributivității, iar în situația în care cuantumul pensiei de serviciu sau speciale, în urma aplicării principiului contributivității, depășește plafonul de impozitare, acel cuantum va fi netaxabil suplimentar.
De asemenea, în cazul în care diferența între venitul lunar taxabil și taxa suplimentară se situează sub nivelul pensiei din sistemul public, conform contributivității, taxa va fi calculată în limita acestui nivel, fără a afecta suma primită în urma contribuției plătite.
Proiectul reglementează, de asemenea, situația în care au loc modificări de contributivitate în cuantumul pensiei.
Pentru a intra în vigoare, proiectul mai trebuie promulgat de președintele Iohannis, însă nu este exclus ca până atunci anumite categorii profesionale să conteste, așa cum s-a întâmplat anterior, prevederile proiectului.
Dacă nu va fi contestat la Curtea Constituțională sau dacă va trece de controlul acesteia și va fi promulgat, proiectul ar urma să intre în vigoare la data de 1 a lunii următoare publicării în Monitorul Oficial al României.
