DOCUMENT Măsuri fiscale și reduceri de cheltuieli - proiect de angajare a răspunderii Guvernului

Guvernul a pus în dezbatere, după luni de drafturi scurse pe surse, proiectul de lege cu măsuri fiscale, reduceri de cheltuieli în sectorul bugetar și măsuri de combatere a evaziunii pe care își va angaja răspunderea în fața Parlamentului. Printre măsuri se numără impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru marile firme și bănci, o nouă impozitare și la microîntrerpinderi, eliminarea facilităților fiscale din mai multe domenii, inclusiv IT, impozit suplimentar pe locuințe și mașlini scumpe și o taxare a veniturilor a căror sursă nu poate fi dovedită.

Impactul bugetar al acestor măsuri, cele fiscale intrând în vigoare de anul viitor, va fi de aproape 20 miliarde lei în 2023, de peste 23 miliarde în 2024, de peste 25 miliarde în 2025 și 2026 și de aproape 23 miliarde lei în 2027. Pentru anul acesta, prin măsurile de reducere a chletuielilor bugetare se asigură un impact de doar 631 milioane lei.

Urmărește-ne și pe Google News

Guvernul ar urma să își angajeze răspunderea pe acest proiect de lege în Parlament.

Evenimente

20 noiembrie - Eveniment News.ro Orașul meu
28 noiembrie - Profit Financial.forum

Impozitul pe cifra de afaceri

Firmele cu afaceri mai mari de 50 milioane de euro vor plăti impozit pe cifra de afaceri, dacă impozitul pe profit datorat este mai mic decât impozitul pe cifra de afaceri.

Impozitul pe cifra de afaceri va fi de 1%, inclusiv pentru bănci, fără ca acestea să mai achite suplimentar și impozit pe profit, așa cum au pregătit anterior autoritățile.

Impozitul minim

Se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri pentru întărirea disciplinei fiscale care să asigure o contribuție minimă datorată de un contribuabil plătitor de impozit pe profit pentru situația în care impozitul pe profit, determinat pe baza prevederilor generale ale titlului II din Codul fiscal, este mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri.

Acesta se datorează, în situația în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

Regulile sunt stabilite și pentru cazul în care rezultatul fiscal cumulat la sfârșitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscală sau profit impozabil dar nu datorează impozit pe profit deoarece se află în perioada de recuperare a pierderii fiscale.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se determină astfel:

IMCA= 1%*(VT–Vs–I-A),unde:
VT = venituri totale;
Vs = venituri care se scad din veniturile totale (cum ar fi: veniturile neimpozabile, veniturile aferente costurilor stocurilor serviciilor în curs de execuție, veniturile din producția de imobilizări corporale şi necorporale neincluse valoarea achiziției/producției de active, veniturile din subvenţii, veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii);
I = valoarea achiziției/producției de active efectuată în trimestru/anul de calcul, începând

cu anul fiscal 2024, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024; în cazul în care activele se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, valoarea luată în calcul pentru determinarea acestui indicator este cea înregistrată în evidența contabilă aferentă trimestrului/anului de calcul, după caz;

A = amortizarea contabilă a activelor achiziționate/produse înainte de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024.

Cuprinderea în formula de calcul a impozitului minim pe cifra de afaceri a investițiilor are drept scop menținerea resurselor financiare necesare pentru finanțarea acestora.
Activele luate în calcul pentru determinarea indicatorilor I și A sunt cele stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.

Impozitul suplimentar

În cazul instituțiilor de credit - persoane juridice române şi al sucursalelor din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine, impozitul suplimentar este un impozit calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri, care cuprinde:
a) venituri din dobânzi;

b) venituri din dividende;
c) venituri din taxe şi comisioane;
d) câştiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net;
f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net;
j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;
k) alte venituri din exploatare.

Impozitul suplimentar reprezintă cheltuială nedeductibilă la determinarea rezultatului fiscal.

Impozitului minim/ impozitul suplimentar pe cifra de afaceri se datorează începând cu data de 1 ianuarie 2024 iar pentru contribuabilii care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic prevederile se aplică începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz.

”Impozitul minim/suplimentar raportat la cifra de afaceri asigură o impozitare minimă în contul veniturilor bugetare din impozitul pe profit, din partea contribuabililor respectivi, în special pentru cei care înregistrează pierderi în mod repetat”, susține Executivul.

Măsurile fiscale, din nou schimbate: Noutăți la restricțiile pentru microîntreprinderi, la plafoanele contribuției activităților independente la sănătate și la impozitarea pe cifra de afaceri - surse

CITEȘTE ȘI Măsurile fiscale, din nou schimbate: Noutăți la restricțiile pentru microîntreprinderi, la plafoanele contribuției activităților independente la sănătate și la impozitarea pe cifra de afaceri - surse

Microîntreprinderi (față de proiectele inițiale, dispare restricția privind rata de rentabilitate de 30%)

- impozit de 1% pentru micro cu afaceri până la 300.000 lei (60.000 euro)

- impozit 3% pentru micro cu afaceri între 300.000 lei (60.000 euro) și 2,5 milioane lei (500.000 euro).

Se reglementează două cote de impozitare, în funcție de veniturile realizate și natura activităților desfășurate:

a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;

b) 3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 - Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 - Activități de editare a altor produse software, 6201 - Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 - Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 - Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 - Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 - Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 - Alte servicii de cazare, 5610 - Restaurante, 5621 - Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 - Activități de asistență medicală specializată, 8623 - Activități de asistență stomatologică, 8690 - Alte activități referitoare la sănătatea umană.

Cotele de impozitare, menționate mai sus, aplicabile veniturilor microîntreprinderilor se reglementează începând cu data de 1 ianuarie 2024.

DOCUMENTUL INTEGRAL POATE FI CITIT AICI

EXCLUSIV ANAF a colectat sub plan și în iulie. Luna fusese planificată de Guvern cu cele mai mari venituri din acest an. La cât se ridică acum lipsa de venituri

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ANAF a colectat sub plan și în iulie. Luna fusese planificată de Guvern cu cele mai mari venituri din acest an. La cât se ridică acum lipsa de venituri

Eliminare de facilități în IT, construcții, agricultură și industria alimentară

scutirea de impozit pe venit se va aplica salariilor din cele patru domenii, dar numai pentru suma din salariu în limita unui plafon de 10.000 de lei (anterior, în IT nu exista plafon)
se renunță la scutirea de contribuție la sănătate pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară
angajații din IT vor fi scutiți de la contribuția la Pilonul II. Angajații din IT, dar și cei din construcții, agricultură și industria alimentară (scutiți și anterior) vor pute opta să contribuie la Pilonul II

CASS la activități independente - apare plafonul de 60 de salarii

Pentru activitățile independente vor fi achitate contribuții la sănătate (CASS) în funcție de un sistem de 6-60 de salarii minime pe economie, care va înlocui actualul sistem, de 6-12-24 de salarii minime pe economie.

Sub 6 salarii nu va fi plătită contribuție la sănătate, iar pentru venituri care depășesc 60 de salarii minime, contribuția va rămâne limitată la cele 60 de salarii.

Măsuri propuse:

a) Modificarea regimului aplicabil în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, astfel:

• Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, altele decât cele realizate în baza contractelor de activitate sportivă, potrivit legii, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pe fiecare sursă de venit, la o bază anuală de calcul egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată, după caz, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe ţară în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate se calculează de către contribuabilii care realizează venituri din activități independente, altele decât cele realizate în baza contractelor de activitate sportivă, potrivit legii, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei anuale de calcul. Pentru declararea și plata contribuției de asigurări sociale de sănătate acești contribuabili depun declarația unică la termenele și în condițiile prevăzute în cazul impozitului pe venit pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente.

În situația în care baza de calcul, cumulată din una sau mai multe surse de venit din activități independente, corespunzătoare veniturilor estimate/realizate sau pentru care s-a aplicat reținerea la sursă în cursul anului, după caz, este mai mică decât cea corespunzătoare unei baze de calcul egală cu nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, persoanele fizice care realizează venituri din activități independente datorează o diferență de contribuţie de asigurări sociale de sănătate până la nivelul celei corespunzătoare bazei de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe ţară. Pentru calcularea și declararea acestei diferențe de contribuție de asigurări sociale de sănătate, persoanele fizice depun declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor.

Diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate nu se datorează în cazul în care, în anul fiscal precedent, persoana fizică a realizat venituri din:
a) salarii și asimilate salariilor la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare în perioada în care au fost realizate veniturile; sau

b) din drepturi de proprietate intelectuale, din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din investiții sau din alte surse, pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară. De asemenea, nu datorează diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate persoanele fizice care, în anul precedent, s-au încadrat în anumite categorii de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate expres menționate de lege.

• În cazul veniturilor realizate în baza contractelor de activitate sportivă, plătitorii veniturilor calculează contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către beneficiar, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul.

Câte miliarde va colecta Guvernul suplimentar din indexarea redevențelor resurselor minerale, inclusiv petroliere, convenită în coaliție

CITEȘTE ȘI Câte miliarde va colecta Guvernul suplimentar din indexarea redevențelor resurselor minerale, inclusiv petroliere, convenită în coaliție

Taxa pe valoarea adăugată

1. Se propune revizuirea semnificației expresiei locuințe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare, în sensul introducerii și a unor condiții cu privire la gradul de finisare a locuințelor și la dotările necesare. Această măsură vizează atingerea următoarelor obiective:

- stabilirea unui grad de finisare/dotare a locuințelor prin care să se asigure că se va aplica TVA în cotă redusă numai pentru acele locuințe care chiar pot fi locuite de beneficiari fără a necesita investiții suplimentare semnificative;

- evitarea aplicării neunitare a cotei reduse de TVA și a incertitudinii furnizorilor cu privire la cota de TVA corectă, prin detalierea expresă la nivelul legii a finisajelor/dotărilor necesare în vederea aplicării cotei reduse de TVA.

2. menținerea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, altele decât cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, livrarea de lemn de foc și energie termică și trecerea de la cota de 5% la cota de 9% pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă), iar pentru celelalte operațiuni să se aplice cota standard de TVA. Pentru trecerea de la aplicarea cotei de 5% la 9% pentru livrarea de locuințe, este necesară și introducerea unor dispoziții tranzitorii.

Totodată, se propun și modificări ale textului referitor la cota redusă aplicabilă livrării şi instalării de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, precum și modificări ale declarațiilor pe propria răspundere prevăzute de lege pentru aplicarea cotei reduse pentru aceste operațiuni, în prezent nefiind corelate.

Se introduce acciza pe produse cu conținut ridicat de zahăr și cresc accizele la alcool și tutun

De asemenea, se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.

Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice, începând cu 1 ianuarie 2024. Totodată, prin excepție de la art. 342 alin. (1) din Codul fiscal, se propune ca, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024, inclusiv, pentru produsele prevăzute la nr. crt. 1 – 5, reprezentând produsele care fac parte din categoria alcool și băuturi alcoolice, din anexa nr. 1 la Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, nivelul prevăzut înn coloanele nr. 3 din această anexă, să nu se actualizeze cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2022, față de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, respectiv, calculată în luna septembrie a anului 2023, față de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015.

De asemenea, pentru asigurarea predictibilității fiscale, se propune revenirea la regula generală privind actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizei pentru produsele care fac parte din categoria alcool și băuturi alcoolice de la 1 ianuarie 2025.

Prin proiectul de act normativ se propune majorarea nivelului accizelor pentru produsele din tutun prelucrat, începând cu 1 ianuarie 2024. De asemenea, p

rin excepție de la art. 342 alin. (2) din Codul fiscal, nivelul accizelor aplicabil în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 martie 2025 inclusiv, pentru produsele prevăzute la nr. crt. 6 - 9 din anexa nr. 1 la titlul VIII - Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, este nivelul prevăzut în coloana nr. 3 din această anexă.

De asemenea, p rin proiectul de act normativ se propune majorarea nivelului accizelor pentru lichidul care conține nicotină și t 2024.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Antifrauda a identificat, în controale, venituri din criptomonede de peste 1 miliard de lei

Combaterea eveziunii fiscale - Veniturile a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70%

Orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului și al accesoriilor.

Se introduce un impozit special de 0,3% pe proprietățile rezidențiale, pentru diferența dintre valoarea impozabilă individuală sau suma valorilor impozabile individuale, după caz, comunicată/comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei.

De asemenea, în cazul proprietăților reprezentând mijloce de transport, va fi aplicat un impozit de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei. Intenția autorităților este să prindă în acest impozit, pe lângă autoturisme, și alte mijloace de transport, cum ar fi iahturile.

Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale

Prin adoptarea actului normativ propus se consolidează disciplina economico-financiară consacrată în perioada aplicabilității Legii nr. 12/1990, pe timpul desfășurării activităților de producție, depozitare, transport, comerț sau prestări de servicii și se readuce organelor de control fiscal și vamal acel instrument eficient de prevenire a evaziunii fiscale ca premisă pentru creșterea conformării voluntare, optimizarea colectării creanțelor fiscale, asigurarea eficientă a veniturilor bugetare, și nu în ultimul rând, consolidarea unui mediu concurențial onest.

Astfel, se reglementează măsuri de prevenire și combatere a activităţilor ilicite de producţie, comerţ sau prestări de servicii, respectiv interdicția de a efectua activităţi de producţie, depozitare, transport, comerţ sau prestări de servicii, cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență precum și obligația ca aceste activități să fie realizate cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Prin aplicarea amenzii și a măsurii confiscării, fie la depozitare, fie la transport, fie la comercializare, se preîntâmpină efectele în plan fiscal, întrerupându-se circuitul de comercializare ilicită a bunurilor.

Totodată, actul normativ dispune de coerență, este adaptat stadiului dezvoltării sociale și a experienței dobândite și respectă cerințele privind securitatea juridică și legalitatea, fiind avute în vedere deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, emise de-a lungul anilor, cu privire la aspectele cu care aceasta a fost sesizată referitoare la Legea nr. 12/1990. Una dintre deciziile cu impact major asupra activității organelor de control este Decizia ICCJ nr. 1/2002, iar actul normativ propus conține elemente de noutate, în contextul evoluției economiei în societate, fiind reglementată o procedură prealabilă aplicării unei sancțiuni contravenționale complementare. În acest sens, persoana verificată are posibilitatea să prezinte documentele justificative în termen de 24 de ore de la data constatării contravenției, evitând situațiile sancționate de Înalta Curte de Casație și Justiție în care bunurile au fost confiscate pentru că nu erau insoțite de documentele justificative la data și ora controlului, cu toate că acestea existau în fapt, limitându-se generarea de inechități și supraaglomerarea instanțelor de judecată. Astfel, prin prezentarea documentelor și justificarea provenienței bunurilor în termen legal, persoanelor în cauză nu le este aplicată și sancțiunea contravențională complementară constând în confiscarea bunurilor.

De asemenea, comparativ cu situația actuală, competențele de constatare și sancționare a contravențiilor sunt extinse și la nivelul organelor competente din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române.

Totodată, pentru evitarea paralelismului legislativ, se propune abrogarea prevederilor alineatului 3 al art.4 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor cu modificările și completările ulterioare.

Se propune instituirea Sistemului național RO e-Sigiliu în vederea asigurării respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României.

Sistemul național RO e-Sigiliu este un sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice care permite autorităţilor competente determinarea potenţialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea sunt aflate în tranzit sau au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național.

Începând cu data de 01 iulie 2024, se propune modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror proveniență nu poate fi dovedită, prin introducerea unei cote de 70% aceasta având ca scop creșterea conformării voluntare a contribuabililor, cu implicații favorabile asupra creșterii încasărilor bugetare.

Până la data intrării în vigoare a noilor prevederi, se oferă o fereastră de oportunitate contribuabililor în vederea conformării, respectiv să-și declare veniturile și să-și plătească obligațiile fiscale aferente acestora, evitând riscul încadrării acestora în categoria de risc fiscal și a declanșării unor verificări a situației fiscale personale, cu consecința impunerii cu noua cotă de impozitare și a obligațiilor fiscale accesorii aferente.

Efectul disuasiv al amenzilor contravenționale instituie în timp o disciplină operațională și stimulează într-o mare măsură conformarea contribuabililor, motiv pentru care se impune eliminarea posibilității de achitare a jumătate din minimul amenzii precum și o actualizare a sancțiunilor contravenționale prevăzute de actele normative care reglementează măsuri fiscale, financiar-contabile și de disciplină financiară.

eFactură obligatorie de la 1 ianuarie 2024

Se propune instituirea unui sistem obligatoriu de raportate a facturilor în perioada 1 ianuarie - 31 iunie 2024, fără aplicarea de sancțiuni în primele trei luni și trecerea la transmiterea obligatorie a facturilor prin Sistemul RO e-factura în relația B2B începând cu 1 iulie 2024. (Din proiectul de lege reiese obligativitatea folosirii eFactură între 1 ianuarie și 30 iunie 2024, fără amenzi în primele 3 luni, în timp ce Expunerea de motive, care însoțește proiectul, menționează obligativitatea eFactură de la 1 iulie)

CITEȘTE ȘI Adrian Câciu: Salariul minim va crește de la 1 octombrie de la 3.000 de lei la 3.300 de lei și în construcții de la 4.000 de lei la 4.500 de lei

Măsuri de reducere a cheltuielilor

Numărul total al funcțiilor publice de conducere este de maximum 8% din numărul total al posturilor (în prezent 12%).
Vouchere de vacanță în cuantum de 1.600 lei pentru un salariat anual personalului încadrat care cu salariu net lunar de încadrare de până la 8.000 lei, în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026.
Acordarea normelor de hrană, la nivelul anual a 4000 lei actualizat anual cu indicele prețului de consum, doar celor cu solde nete lunare/ salarii nete lunare sunt de până la 8.000 lei inclusiv, inclusiv indemnizații de hrană. Excepție fac o serie de instituții, precum MApN, MAI, Justiție, etc, care au propria legislație.
Sporul pentru condiții de muncă poate fi de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar.
Achiziția de aparate de telefonie mobilă în entitățile publice nu poate depăși 500 lei/aparat de telefonie mobil achiziționat. Se aplică și companiilor de stat.
- Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maxim 25 lei/lună/aparat de telefonie mobilă; (proiectul inițial prevedea 50 de lei)
- Eventualele depășiri ale costului de achiziție pentru telefoane sau ale costurilor cu abonamentele lunare sunt suportate de personalul beneficiar.
Tarifele, taxele și redevențele miniere se indexează anual cu indicele prețului de consum.
Numărul posturilor de secretari de stat, consilieri de stat, subsecretari de stat, vicepreședinți și funcții asimilate, se reduce până cel târziu la datade 1 ianuarie 2024 cu minim 30%.
Numărul posturilor de consilieri ai șefilor de instituții de la nivel central, dar și ai celor din cadrul autorităților locale, se reduce cu 50%.
Posturile neocupate din adminisrație se desființează. cu urmatoarele excepții: posturi temporar vacante ca urmare a unor suspendări, posturi pentru care se desfășoară poceduri de concurs sau au fos anunțate rezultate, posturile înființate prin decizie a Guvernului, precum și posuturile unice. De asemenea, scapă unele domenii

Măsuri referitoare la disciplina economico-financiară a companiilor de stat

Pentru reducerea cheltuielilor operatorilor economici, cu impact în creșterea profitului, a impozitului pe profit și a dividendelor cuvenite bugetului de stat/bugetelor locale, se propun următoarele măsuri:

1. Reducerea cu 50% din numărul de posturi aprobate al numărului consilierilor din cabinetele președinților consiliilor de administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți, precum și din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor economici.

2. Limitarea ocupării posturilor vacante existente la nivelul structurilor organizatorice ale operatorilor economici, la 7,5% din posturile vacante existente până la sfarsitul anului 2023 și desființarea restului de posturi, cu posibilitatea reînființării acestora după o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

3. Reducerea numărului de membri care fac parte din consiliul de administrație/supraveghere al întreprinderilor publice, astfel:

-la regiile autonome consiliul de administrație este format din 3-5 persoane, din care cel mult 2 sunt desemnate de autoritatea publică tutelară;

-la societăți, consiliul de administrație/supraveghere este format din 5-7 persoane în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri superioară echivalentului în lei al sumei de 7,3 milioane euro și au cel puțin 50 de angajați;

4. Remunerațiile membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație/supraveghere de la întreprinderile publice (atât la societăți cât și la regii autonome) cărora le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 109/2011, să fie constituite dintr-o indemnizație fixă lunară, care nu poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură.

Se propune ca remunerațiile membrilor executivi ai consiliului de administrație/supraveghere de la întreprinderile publice cărora le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 109/2011 să fie constituite din:

a) o indemnizație fixă lunară, care nu poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură atât la regiile autonome, cât și la la societăți.

Componenta fixă a remunerației membrilor executivi ai consiliului de administrație la regiile autonome, respectiv consiliului de administrație/supraveghere la societăți poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură dar nu mai mult de 6 câștiguri medii pe ramură pentru perioadele de timp în care regia autonomă/societatea nu are datorii restante față de bugetul general consolidat, față de furnizori și alți creditori, are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție și nu are înregistrate pierderi contabile anterioare și nu înregistrează pierderi contabile curente.

b) o componentă variabilă, stabilită pe bază de indicatori financiari și nefinanciari negociați și aprobați de autoritatea publică tutelară, care:

-în cazul regiilor autonome, nu poate depăși 6 câștiguri medii pe ramură la regiile autonome și se acordă numai dacă regia autonomă indeplineste următoarele condiții:

a) nu are datorii restante față de bugetul general consolidat;

b) nu are datorii restante față de furnizori și față de alți creditori;

c) are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție;

d) nu are înregistrate pierderi contabile anterioare și nu înregistrează pierderi contabile curente;

e) nivelul ratei de profitabilitate determinată ca raport între profitul net și cifra de afaceri este mai mare de 5%;

f) creșterea cifrei de afaceri în anul curent față de anul precedent este mai mare de 2,5%;

5. Abrogarea prevederilor de la alin. (4^1), (4^2) ale art. 8, respectiv alin. (4^1) al art. 37 din OUG nr. 109/2011 referitor la depășirea nivelurilor remunerațiilor în cazul regiilor autonome și societăților a căror cifră de afaceri netă depășește echivalentul în lei a sumei de 50 milioane euro.

6. Remunerația conducătorilor operatorilor economici (directorilor) care nu sunt membri executivi ai consiliului de administrație/supraveghere al întreprinderilor publice, să nu poată depăși 3 câștiguri medii pe ramură atât la regiile autonome, cât și la la societăți. Remunerația poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură dar nu mai mult de 6 câștiguri medii pe ramură pentru perioadele de timp în care regia autonomă/societatea nu are datorii restante față de bugetul general consolidat, față de furnizori și alți creditori, are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție și nu are înregistrate pierderi contabile anterioare și nu înregistrează pierderi contabile curente.

7. Pentru a asigura o ierarhizare a salariilor personalului încadrat în cadrul operatorilor economici, se propune ca salariile de bază, plățile de ore suplimentare, inclusiv sporurile, să nu poată depăși 80% din nivelul componentei fixe a membrilor executivi ai consiliilor de administrație, sau după caz, a remunerației conducătorilor/directorilor care nu fac parte din consiliile de administrație.

8. Structura organizatorică a operatorilor economici (departamente, servicii de specialitate, direcții generale de specialitate, etc), inclusiv numărul funcțiilor de conducere, să fie stabilite prin asimilare cu cele propuse pentru autorităţi şi instituţii publice.

9. Se stabilesc normative referitoare la numărul de autoturisme pe care poate să îl achiziționeze operatorii economici, ținând seama de numărul de persoane încadrate, precum și referitor la capacitataea cilindrică și valoarea autoturismelor, precum și limită lunară de consum de carburanți/autoturism, respectiv 200l/lună/autoturism.

10. Se propune o limită pentru cheltuielile de delegare în țară, prin raportare la indemnizațiile de delegare în sectorul bugetar, respectiv o alocație de cazare potrivit normei de cazare din sectorul public.

11. Cheltuielile privind drepturile de hrană/indemnizația de hrană/tichete de masă/norma de hrană indiferent de denumirea acesteia stabilite conform reglementărilor legale sau conform contractelor colective de muncă nu pot depăși anual contravaloarea a două salarii minim brute pe țară/an/persoană valabile la data de 1 ianuarie 2019, actualizată cu indicele prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică, începând cu ianuarie 2025.

12. Cheltuielile privind voucherele de vacanță sau alte drepturi acordate conform reglementărilor legale sau contractelor colective de muncă nu pot depăși anual, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026 contravaloarea a 1.600 lei/an/persoană;

13. Se interzice operatorilor economici inclusiv filialelor acestora care au înregistrate pierderi din anii precedenți și nerecuperate precum și cei care înregistrează pierderi în anul curent, acordarea de premii, prime, bonusuri și alte drepturi de natură salarială similare.

14. Se stabilesc limite pentru operatorii economici la achiziția de aparate de telefonie mobilă (maximum 500 lei pe aparat de telefonie mobilă achiziționat) și limite la cheltuielile lunare cu abonamentele de telefonie mobilă (maximum 25 lei/ lună/ aparat de telefonie mobilă).

15. Se reglementează ca Adunarea Generală a Acționarilor a societăților la care capitalul social este deținut majoritar de operatorii economici, așa cum sunt definiți în cuprinsul legii, să dispună aplicarea măsurilor prevăzute în prezenta lege, dacă e cazul, în urma solicitării unei analize fundamentate.