România a mandatat patru instituții financiare japoneze - Daiwa, Mizuho, Nomura și SMBC Nikko - drept aranjori principali și a depus documentație pentru potențiale emisiuni pe 3, 5, 7, 10, 15 și 20 de ani de obligațiuni Samurai verzi. Tranzacția este așteptată să fie lansată în viitorul apropiat, în funcție de condițiile pieței, potrivit Bloomberg.
România s-a mai împrumutat în trecut prin obligațiuni Samurai, dar în anii 90.
Obligațiunile Samurai sunt obligațiuni emise în yeni, iar România intenționează să emită și astfel de titluri în principal cu scopul de a avea o prezență piața niponă care să permită ulterior mai multe emisiuni (dacă sunt considerate atractive) și, astfel, o oarecare diversificare de la actualele emisiuni în euro și dolari. Obligațiunile verzi sunt titluri în cazul cărora sumele împrumutate sunt condiționate de finanțarea unor proiecte considerate "verzi".
Suma pe care România ar putea să o atragă ar fi în jurul a câteva sute de milioane de dolari (100-300 milioane dolari), în funcție de condițiile pieței. Suma este una mică raportat la emisiunile de miliarde de euro sau dolari înregistrate la ieșirile obișnuiite pe extern ale statului român.
"Inițiativele noastre, cum este aceasta de a emite obligațiuni Samurai... Pentru noi, obligațiunea Samurai este peanuts (alune, n.r.), nu înseamnă nimic în finanțare. Dar înseamnă enorm să atragi niște investitorii japonezi. 200-300 milioane euro nu înseamnă nimic. Pe piața internă emitem într-o singură licitație mult mai mult. Dar mergem în piața lor, emitem în piața lor, emitem în moneda lor, pentru a-i face confortabili. Ceea ce vrem este să cumpere riscul de credit al României. Odată cumpărat riscul de credit al României, te vor monitoriza și, ceea ce s-a întâmplat și în alte țări, de exemplu în Polonia, după câteva obligațiuni Samurai investitorii japonezi au început să cumpere și obligațiunile în zloți. Investitorul japonez este mare și are un comportament diferit față de investitorul american. Este mult mai conservator și mult mai loial în investiții. Nu o să vândă la prima chestie care se întâmplă în piață. Strategia de diversificare pe tipuri de investitori cu comportament diferit în mod normal nu are cum să ducă la ceva rău", a declarat, în aprilie, la un eveniment organizat de către Profit.ro, Ștefan Nanu, director general al Trezoreriei Statului, din cadrul Ministerului Finanțelor.
Necesarul brut de finanțare a fost majorat de la 181 miliarde lei la 217 miliarde lei
Ministerul Finanțelor a revizuit, la începutul lunii septembrie, de la 181 miliarde de lei la 217 miliarde de lei ținta pentru împrumuturi în acest an. Finanțele au motivat creșterea planului de împrumuturi prin necesarul de fonduri pentru deficitul bugetar, volumul datoriei de refinanțat și asigurarea prefinanțării parțiale a necesarului pentru 2025. În timp ce 94,4 miliarde lei sunt pentru rostogolirea datoriilor vechi ajunse la plată, suma de 122,6 miliarde ar trebui să acopere deficitul și prefinanțare pentru 2025. Dacă ar fi destinată doar deficitului, ar fi echivalentă cu un deficit de 6,94%.
În 2023, Guvernul a împrumutat 203 miliarde lei.
La 217 miliare lei, planul de împrumuturi pentru 2024 stabilește un nou record.
