Premierul a arătat că un astfel de mecansim ar trebui să funcționeze în condiții normale, dar din cauza incapacității instituționale a ANAF și a Inspecției Muncii, s-a încercat limitarea abuzului de contracte part-time.
”Ar trebui ca dacă lucrezi, să spunem, cu jumătate de normă, să plătești direct proporțional și contribuția. Dacă vă aduceți aminte, această măsură a fost luată anii trecuți, pentru că s-a constatat că în foarte multe domenii oamenii își făceau contracte de muncă cu durată parțială, să dau un exemplu, în taximetrie, de câteva ore, dar lucrau practic cu normă întreagă și, din păcate, pe fondul incapacității ANAF și acelor de instituții ITM, de exemplu, de a verifica aceste lucruri, au luat, așa cum am luat și noi, niște măsuri generale ca să limităm acest fenomen”, a explicat Bolojan.
Potrivit premierului, s-ar putea reveni la sistemul de taxare în raport cu numărul de ore muncite odată cu finalizarea digitalizării ANAF, care ar trebui să aibă loc la finalul anului în curs.
”În acești ani, unul din elementele de bază la care am lucrat este digitalizarea ANAF și pentru prima dată creșterea de încasări la bugetul de stat s-a făcut și pe baza creșterii capacității ANAF de a încasa aceste resurse.
Cred că suntem în situația în care, dacă se finalizează digitalizarea, mi s-ar părea fezabil, de exemplu, ca imediat după ce se finalizează, ar trebui să se finalizeze anul acesta până la final, să reintre în vigoare plata obligațiilor direct proporțional cu numărul de ore. Pentru că, într-adevăr, asta ar și încuraja munca în România, să muncești mai mult, o normă și jumătate, și să plătești direct proporțional cu cât muncești”, a spus Ilie Bolojan.
În prezent, legislația prevede că pentru salariul cu normă redusă al unui angajat sunt datorate contribuții, pensie (CAS) și sănătate (CASS), cel puțin la nivelul unui salariu minim pe economie, chiar dacă salariul este semnificativ mai mic decât salariul minim pe economie.
Astfel, ca un angajator să plătească unui angajat 1.000 de lei net pentru două ore lucrate pe zi, ar trebui să achite contribuții la nivelul salariului minim pe economie.
Această suprataxare a salariului pentru muncă part-time se aplică doar dacă salariatul are venituri mai mici decât salariul minim pe economie.
În cazul în care salariul part time este mai mare decât minimul sau angajatul are deja din alt contract venituri care depășesc salariul minim pe economie, nu se mai aplică suprataxarea.
Cazuri în care nu se aplică suprataxarea: elevi și studenți cu vârsta până în 26 de ani; ucenici cu vârsta de până la 18 ani; persoane cu dizabilități; pensionari; salariați cu mai multe contracte, care cumulează cel puțin salariul minim brut pe economie.
