Consiliul Investitorilor Straini (FIC) își exprimă la rândul său îngrijorarea față de posibila introducere a unor noi taxe, precum cea de solidarite, arătând că este o axiomă faptul că, în perioade de criză, nu trebuie aplicate taxe mai mari, pentru că ar frâna creșterea economiei, care se află într-o perioadă de recuperare a pierderilor cauzate de pandemie.
Consiliul Investitorilor Străini este asociația care îi aduce împreună pe cei mai importanți investitori cu capital străin din România, aproximativ 120 dintre cele mai mari companii din țară cu o cifră de afaceri cumulată care reprezintă o cincime din produsul intern brut și care au o contribuție semnificativă la bugetul de stat.
"La începutul toamnei, companiile membre ale Consiliului Investitorilor Străini (FIC) erau încrezătoare în evoluția pozitivă a economiei și în gestionarea situației pandemice, dar în ultimele 2 luni încrederea s-a deteriorat rapid, iar elementele de stabilitate se dovedesc erodate de decizii luate fără o perspectivă economică sustenabilă.
FIC a sesizat posibilele viitoare presiuni asupra bugetului și a sugerat unele măsuri de redresare și stimulare a economiei, cum ar fi încurajarea investițiilor străine prin crearea și implementarea unei viziuni prin care România să atragă investiții cu valoare adăugată ridicată și atragerea fondurilor europene disponibile pentru România atât prin PNRR, cât și prin cadrul financiar multianual.
FIC își exprimă îngrijorarea față de posibila introducere a unor noi taxe, precum cea de solidarite, fiind o axiom[ că în perioade de criză nu trebuie aplicate taxe mai mari pentru că ar frâna creșterea economiei care se află într-o perioadă de recuperare a pierderilor cauzate de pandemie.
Ca în fiecare an, elaborarea bugetului ne găsește nepregătiți fără reforme implementate și în fața aceleași dileme, veniturile sunt prea mici pentru cheltuielile care cresc constant în ciuda faptului că nicio investiție notabilă nu a fost planificată sau realizată. Considerăm că provocările bugetare pot fi rezolvate printr-o serie de măsuri care nu presupun un efort financiar suplimentar de la companiile mari care contribuie deja cel mai mult la bugetul de stat și pentru care colectarea TVA este cea mai ridicată, dintre care amintim posibilitatea creșterii veniturilor bugetare prin intermediul mecanismelor de creștere a conformării voluntare precum si îmbunătățirea colectării prin intermediul digitalizării ANAF.
Introducerea unor taxe în mod intempestiv, deși nu este un caz singular, fără o analiză atât a impactului direct, dar și comparativ cu compatibilitatea legislației europene și a posibilelor reacții subsecvente, în loc să stimuleze economia astfel încât să genereze venituri în plus la budget, penalizează exact acele segmente de companii care se conformează și au reușit să performeze în condițiile sanitare restrictive. De cele mai multe ori, luarea unor astfel de decizii fără o consultare reală cu mediul de afaceri, fără un dialog transparent și o perioadă rezonabilă de ajustare nu va avea efectul scontat, iar impactul negativ în imaginea României sunt foarte greu de recâștigat.
Sentimentul de încredere al membrilor noștri în ultimul an a avut un trend pozitiv, în ciuda conextului sanitar și restricțiilor în vigoare, tocmai pentru că a existat transparență și predictibilitate asupra reglementărilor fiscale. De aceea, FIC consideră că stabilitatea sistemului fiscal, predictibilitatea, dar mai ales consultarea publică și o analiză atentă a impactului deciziilor ce urmează a fi luate în acest domeniu, vor putea crea un mediu economic care să stimuleze creșterea în mod sustenabil.
Anterior, și Camera de Comerț Americană în România a transmis îngrijorarea comunității de afaceri pe care o reprezintă cu privire la intenția coaliției de guvernare de a crește povara fiscală pentru companiile mari din România, prin introducerea unei "taxe de solidaritate", într-un moment în care climatul investițional și de afaceri este deja grevat de multiple crize.
După o perioadă de criză politică prelungită în care încrederea companiilor în mediul investițional din România s-a prăbușit, suprapusă cu o perioadă de vârf a crizei Covid, creșterea prețurilor la energie, agravarea tensiunilor din piața forței de muncă, aceste vești cu privire la taxe noi nu fac decât să crească riscurile de reorientare a planurilor de investiții și extindere, arată organizația.
"Lipsa de predictibilitate și adâncirea instabilității prin măsuri intempestive descurajează investițiile și intențiile companiilor pentru piața din România, impactul negativ pe termen mediu și lung depășind câștigul pe termen scurt.
Comunitatea de afaceri nu contestă nevoia de finanțare de la bugetul de stat pentru sisteme critice sau categorii vulnerabile, ci maniera aleasă de adopta de pe o zi pe alta măsuri fiscale nefundamentate, contrar bunelor practici de a integra orice astfel de măsuri într-o strategie pe termen mediu și lung care să urmărească întotdeauna beneficiul economiei în ansamblu.
Importul de măsuri aplicate răzleț în alte țări nu garantează aplicabilitatea și adecvarea acestora pentru economia României.
Practica de a transfera presiunea bugetară către mediul privat peste noapte, fără preaviz, fără consultări prealabile, fără o foaie de parcurs, fără un studiu de impact real, fară o analiză a compatibilității ii cu legislația europeană s-a dovedit de fiecare dată contraproductivă. Așa cum s-a întâmplat și în trecut, măsurile luate peste noapte au dus pe termen mediu la pierderi la bugetul de stat, contrar calculelor pe hârtie care arătau creșteri de venituri.
Creșterea cheltuielilor bugetare fără reforme în zona administrației publice, a eficientizării sistemului fiscal prin digitalizare și profesionalizare, creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare, nu este o dovadă de responsabilitate pentru societate, ci doar un transfer al poverii către sectorul privat, cel care produce valoare în economie.
AmCham Romania face apel la renunțarea la această măsură și la orientarea agendei guvernamentale către politici sustenabile, responsabile, care să contribuie la consolidarea rating-ului investițional și la atragerea de investiții.
AmCham România reiterează nevoia unui dialog și parteneriat onest și constructiv între mediul public și cel privat, și exprimă disponibilitatea și angajamentul de a participa la consultări reale transparente și de substanță pe marginea politicii fiscale a României", este mesajul transmis.
Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) reprezintă peste 450 de companii americane, multinaționale și românești membre.
