Măsurile Guvernului de a elimina unele restricții privind microîntreprinderile și de a reduce semnificativ povara fiscală la PFA întind o capcană extrem de periculoasă salariaților. Micro și PFA plătesc către stat mult mai puțin, însă migrarea salariaților, fără o analiză solidă, către aceste regimuri fiscale îi expune unor riscuri mari, generând probleme ca în anii anteriori, și anume ca pe termen mediu să intre sub lupa Fiscului și să se trezească cu datorii la stat, avertizează consultanții EY România.
Guvernul a majorat, printr-o ordonanță de urgență de anul trecut, plafonul pentru aplicarea regimului microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 1 milion de euro și a eliminat aproape toate restricțiile. Printre restricțiile eliminate a fost și condiția privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale.
Claudia Sofianu, partener People Advisory Services la EY România
"Era o excepție, pentru servicii de managament și consultanță, de la regimul microîntreprinderilor, introdusă deliberat, deoarece în urmă cu mai mulți ani toată lumea făcea consultanță pe micro. S-a introdus această excepție, s-a eliminat problema, dar acum din nou problema a devenit una foarte interesantă", atenționează Claudia Sofianu, partener People Advisory Services la EY România.
Legea care aprobă ordonanța respectivă a trecut de Senat, iar acum se află la Camera Deputaților.
"Reintroducerea limitei nu a fost luată în calcul de Parlament, dar considerăm că este un subiect care merită discutat. În trecut, acea limită a fost introdusă pentru a fi oprite abuzurile din partea contribuabililor care, de fapt, desfășurau muncă de PFA și muncă salarială pe micro. Acum, dacă rămâne plafonul eliminat, oricine poate să desfășoare muncă de contabil, fiscalist, arhitect, jurist sau altfel de serviciu în câteva forme. Avem munca salarială, dependentă, pentru care este necesar să fie îndeplinite 4 criterii din cele 7 din Codul Fiscal, avem PFA și extrema cealaltă, microîntreprinderea. Micro se impozitează acum cu 1% sau 3% pe cifra de afaceri și cu 5% pe dividende, deci ajungem la o impozitare de 6-8%. La munca salarială sunt 35% asigurări sociale, cu 10% impozit pe venit, așa că se ajunge în jur de 45%", a explicat și Alex Milcev, partener și liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică al EY România.
Alex Milcev, partener și liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică al EY România
Potrivit acestuia, ca angajat rămâi cu circa 55% din salariul brut, în timp ce la microîntreprindere rămâi cu peste 90% din venituri.
Modificările introduse de Guvern vor tenta, însă, pe mulți
"Tentația este aproape irezistibilă din cauza acelei diferențe frapante să migrezi spre microîntreprindere. E corect? Foarte probabil că nu. Gândiți-vă la cineva care stă de dimineața de la 8 până la ora 16 sau 17, cinci zile pe săptămână, cu concediu, contract de muncă ... să migreze. Pică la toate criteriile, clar că poate fi evaziune fiscală, abuz de Cod Fiscal și așa mai departe. Diferența fiscală este, însă, mult prea mare și, dacă legislația nu se modifică, și Fiscul nu face ceva dramatic măcar în ce privește educarea populației, că nu este bine să migreze pe negândite la micro, cred că o să vedem microîntreprinderi ca ciupercile după ploaie. S-ar putea să nu ducă la nicio problemă în 2018-2019, dar în 2019-2020 vor începe din nou controale fiscale, iar vom avea dosare penale, iar vom vedea avocați faimoși care țin prima pagină a ziarelor cu procese despre contribuabili maltratați. Rădăcina problemei este, de fapt, astăzi", avertizează Milcev.
Discrepanța fiscală a ajuns acum atât de mare între salariați, PFA și micro, încât riscă să conducă la o situație similară cu cea din urmă cu câțiva ani, când foarte multe persoane aveau probleme cu Fiscul pentru că au utilizat nejustificat un regim de microîntreprindere sau PFA.
"Eu zic că zeci de mii ar fi o subestimare. În urmă cu câțiva ani erau foarte mulți", afirmă Alex Milcev.
Totodată, migrarea unor salariați către micro și PFA va afecta și încasările la buget, întrucât vor fi colectați mai puțini bani din impozit și contribuții, atrage atenția Claudia Sofianu.
Consultanții EY consideră că aceste aspecte pur și simplu nu au fost analizate suficient de autorități în contextul numărului mare de modificări aduse Codului Fiscal.
"Subliniez că această discrepanță fiscală este periculoasă, că nu este bine să pui contribuabililor pe masă niște opțiuni aparente, cu costuri fiscale dramatic diferite, și să forțezi omul să aleagă. O să aleagă, evident, ceva mai profitabil, dar acel profitabil pică de fapt toate testele din Codul Fiscal și o să ducă pe termen mediu la consecințe nefaste. Probabil țineți minte acea faimoasă amnistie fiscală din 2015, când PFA au fost iertate după ce s-au făcut pe bandă rulantă dosare penale pentru foarte multe meserii pentru că s-a considerat că s-au comis abuzuri. Amnistia s-a dat doar pe motiv că Fiscul nu și-a făcut treaba de a informa contribuabilul cum trebuie. Multă lume a înțeles mesajul și a rămas în zona de muncă salarială, motiv pentru care avem acum peste cinci milioane de contracte de muncă. Dacă nu se întâmplă nimic, numărul de contracte de muncă urmează să scadă sub 5 milioane și proporțional va crește numărul microîntreprinderilor și al PFA. Este cert, însă, că o astfel de evoluție conține germenii unei probleme fiscale viitoare”, a spus Milcev.
Potrivit acestuia, și în cazul PFA, diferența de sarcină fiscală, rezultată din contribuții, este mare în raport cu ce plătesc salariații.
"Să nu uităm de categoria de mijloc, de PFA. În 2018, așa cum sunt scrise regulile, diferența fiscală dintre salariat și PFA s-a mărit mai mult ca niciodată. Dau un exemplu simplu: un salariat cu un venit brut lunar de 5.000 de lei are o sarcină fiscală egală cu o PFA care, în aceeași lună, câștigă peste 14.000 de lei. Deci, un salariat cu 5.000 de lei brut plătește impozit și contribuții cât achită un PFA cu venitul brut de peste 14.000 de lei. Paritatea este aproape 1 la 3. La microîntreprinderi, diferența este mult mai mare. Este mai puțin dramatic față de microîntreprinderi, dar și aici diferența s-a mărit. Contribuabilul este aproape invitat să gândească creativ, să găsească o soluție românească, testată de altfel în trecut, și să meargă în acea direcție. Ca să ce? Să fie prins după aceea că încălca reguli pe care nu le știa?", întreabă retoric consultantul EY.
Fiscalitatea redusă și restricțiile mai puține ar putea fi de scurtă durată în contextul în care Guvernul ar putea ajunge în situația de a avea nevoie de încasări mai mari la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor.
"Este o întrebare pe care trebuie să și-o pună și noul Guvern: Chiar asta vor? Nu pot să nu mă bucur pentru PFA că le scade sarcina fiscală față de anii trecuți, dar acea diferență nu are cum să rămână pe termen lung așa. Va fi chiar o ajustare drastică, să avem parte de controale sau, pe partea de legislație, Guvernul își va da seama că nu ajung banii la bugetul de stat și ce o să facă? O să lovească și în unii, și în alții? Asta vrem? Abia ne-am dezmeticit după revoluția fiscală din 2017, nu vrem în 2019 să ne vâjâie capul de noi inițiative fiscale”, a conchis Milcev.
Legea care aprobă ordonanța prin care au fost operate și aceste schimbări a fost aprobată anul trecut de Senat, iar săptămâna acesta a intrat în dezbaterea comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților, urmând ca, după aprobarea comisiei, să ajungă în plen.
