Sancțiunile aplicate de către Antifraudă au crescut în primele cinci luni cu 163%, la 171 milioane lei

Sancțiunile aplicate de către Antifraudă, amenzi și confiscări, au crescut în ianuarie-mai anul acesta, față de perioada similară a anului trecut, cu 163%, la 171 milioane lei, în timp ce implicațiile fiscale au urcat cu 26%, la 1,25 miliarde lei, anunță Ministerul Finanțelor. De asemenea, sumele suplimentare stabilite în urma inspecțiilor fiscale au crescut cu circa 10%, la 1,29 miliarde lei. Tot cu 10% au fost mai mari și sumele suplimentare stabilite în urma verificărilor documentare.

În perioada ianuarie-mai s-au emis 8.240 notificãri de conformare, pentru riscuri fiscale estimate de 3,07 miliarde lei, o creștere de aproximativ 202% comparativ cu aceeași perioadã a anului 2023, când s-au transmis 2.724 notificãri de conformare, pentru riscuri fiscale estimate de 238,14 milioane lei.

S-au realizat 11.150 verificãri documentare, pentru care au fost stabilite sume suplimentare în valoare de  329,09 milioane lei, o creștere de aproximativ 10% comparativ cu aceeași perioadã a anului 2023, când s-au transmis 10.186, pentru care au fost stabilite sume suplimentare  în valoare de  313,6 milioane lei.

S-au realizat 9.393 inspecții fiscale, pentru care au fost stabilite sume suplimentare în valoare de 1,29 miliarde lei, o creștere de aproximativ 10% comparativ cu aceeași perioadã a anului 2023, când s-au realizat 8.608 inspecții, pentru care au fost stabilite sume suplimentare  în valoare de 927,71 milioane lei.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV e-Factură - Pe 1 iunie expiră termenul de suspendare a sancțiunilor, dar primele amenzi vin abia din iulie. Vor fi analizate noi reguli

În ceea ce privește controalele antifraudã, pentru un numãr similar de peste 11.000 controale, implicațiile fiscale au crescut de la 986,51 milioane lei la 1,25 miliarde lei (creștere 26%), iar sancțiunile contravenționale (amenzi și confiscãri) au crescut de la 65 milioane lei la 171 milioane lei (+163%).

„Aceste rezultate nu sunt întâmplãtoare, ci sunt rodul unei strategii bine structurate de gestionare a riscului fiscal și de revizuire a proceselor interne. Angajamentul nostru este clar: prin intermediul digitalizãrii ne rafinãm activitatea pentru a ne asigura cã sistemul fiscal românesc este echitabil și eficient, sprijinind dezvoltarea economicã durabilã a țãrii", a afirmat, în comunicatul Ministerului Finanțelor, ministrul Marcel Boloș.

În vederea creșterii conformãrii la declarare a contribuabililor, Agenția Naționalã de Administrare Fiscalã, prin structurile de control fiscal, desfãșoarã în prezent, douã tipuri de acțiuni care presupun interacțiunea de la distanțã cu contribuabilul:

• emiterea Notificãrii de conformare, care reprezintã un document prin care organul de inspecție fiscalã transmite contribuabililor/plãtitorilor prezumtivi a fi selectați pentru efectuarea inspecției fiscale riscurile fiscale identificate, în scopul reanalizãrii situației fiscale și îndeplinirii obligațiilor fiscale conform prevederilor legale, ori a clarifica riscurile fiscale notificate, dupã caz.
• efectuarea de acțiuni de verificare documentarã, care constau în realizarea unei analize a situației fiscale a contribuabilului/plãtitorului, pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului/plãtitorului, precum și pe baza oricãror informații și documente transmise de terți sau deținute de organul fiscal, care au relevanțã pentru determinarea situației fiscale.

Contribuabilii cu risc fiscal ridicat sunt supuși acțiunilor de control fiscal, respectiv:

• inspecția fiscalã în cazul contribuabililor care, urmare Notificãrii de Conformare, nu corecteazã și nu clarificã riscurile fiscale pentru care au fost notificați;
• controlul antifraudã în cazul contribuabililor pentru care existã indicii de evaziune fiscalã.