Angajatorii au operat în Revisal în primele 3 luni ale anului majorări de salarii pentru aproximativ 80% din cele 6,3 milioane de contracte de muncă, potrivit datelor transmise de Ministerul Muncii la solicitarea Profit.ro. În ianuarie-martie firmele au putut introduce în Revisal majorările de salarii decise anul trecut, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie, în contextul transferului contribuțiilor integral în sarcina angajatului, precum și cele efectuate ulterior. Inspecția Muncii va controla toate cazurile în care a existat obligația legală pentru majorarea salariului, dar acest lucru nu a fost consemnat în Revisal.
În timp ce majoritatea angajatorilor din sectorul privat au crescut salariile brute pentru a compensa transferul, de la începutul anului, integral în sarcina angajatului a contribuțiilor datorate pentru salariu, unele firme s-au temut de noi modificări fiscale și au preferat să nu majoreze brutul, compensând diferența prin acordarea de prime. Acești angajatori așteptau aprobarea prin lege, în Parlament, a ordonanței care a modificat sistemul contribuțiilor.
"În cazul a 80% contracte individuale de muncă s-au operat, în Registrul General de Evidență a Salariaților (REGES), majorări ale salariului brut de bază. De asemenea, valoarea salariului minim brut pe țară a crescut la 1.900 lei în cazul a 92% din contracte. Menționăm că în REGES sunt înregistrate 6.316.211 contracte de muncă", a transmis Ministerul Muncii.
După ce proiectul de lege din Parlament a fost amânat, este foarte probabil ca firmele care așteptau o legislație mai fermă să renunțe la sistemul de prime și să majoreze în schimb salariile brute ale angajaților, au declarat consultanții EY.
"În mod natural, mulți angajatori se gândesc ca în următoarele luni să renunțe la sistemul de bonusuri lunare și alte variante de acest gen. O să vedem din ce în ce mai mulți migrând către această zonă (de majorare a salariilor brute, n.r.). Cât de rapidă și de completă va fi migrarea în următoarele 3-6 luni este greu de spus, dar ne așteptăm să crească semnificativ procentul celor care aleg creșterea brutului. Din ianuarie, într-un fel sau altul, prin bonusuri sau creșterea brutului, toată lumea a fost compensată și nu a simțit că îi lipsesc bani în buzunar, mai puțin IT-iștii și alte câteva categorii, unde s-a rezolvat ulterior", a declarat pentru Profit.ro Alex Milcev, partener și lider al departamentului de Asistență Fiscală și Juridică al EY România.
Potrivit acestuia, companiile nu doresc să continue cu sistemul de bonusuri, acolo unde au apelat la această practică, întrucât acest procedeu de a evita scăderea venitului net fără a majora brutul nu este unul normal pentru companii.
"Mai este elementul de siguranță/nesiguranță dat de folosirea sistemului de bonusuri de unele firme. În situația actuală din piață, cu șomajul aproape 0% în București, de exemplu, nu cred că se poate spune că angajații au un nivel de anxietate mai mare că primesc bonusuri în locul unei părți de salariu. Nu cred că este o presiune din partea angajaților ca firmele să majoreze acum salariile brute, că altfel pleacă. Este mai mult un element de guvernanță corporatistă, pentru că sistemul de bonusuri practicat în piață nu este gândit ca fiind permanent, lunar. Pentru asta există salariul. Este ceva nenatural ce s-a întâmplat din ianuarie și departamentele de HR vor să intre pe făgașul normal", a spus Alex Milcev.
Ce spune Inspecția Muncii
Trebuie menționat că nu fac obiectul declarării în Revisal, registru administrat de Inspecția Muncii, unele categorii de lucrători, care sunt, însă, evidențiați la ANAF, cum ar fi: funcționarii publici, militarii, personalul din justiție, etc.
În răspunsul transmis Profit.ro, Inspecția Muncii a atras atenția că unii angajatori au apelat la alte modalități decât majorarea salariului brut pentru a se asigura, că în contextual transferului contribuțiilor, nu scade venitul net al salariaților, dar și că majorările salariale înregistrate în Revisal nu conțin precizarea (nu permite sistemul) că au fost operate pentru a acoperi costul cu transferul contribuțiilor.
Guvernul a modificat Codul fiscal anul trecut, astfel că, de la 1 ianuarie 2018, toate contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate sunt datorate de angajat, la un nivel de 35%, în timp ce angajatorul plătește o contribuție nouă, numită asigurătorie muncă, de 2,25%, față de sistemul anterior în care angajatul plătea 16,5% din brut contribuții, iar angajatorul 23%. De asemenea, impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10%. Măsura este una cu impact neutru asupra costului patronal și a salariului net, cu condiția ca angajatorii să își asume creșterea salariilor brute.
Potrivit datelor Profit.ro, procentajul angajatorilor care au crescut salariul brut s-a situat la începutul anului la circa 46%, iar la finele lunii februarie a ajuns la circa 60%.
Trebuie menționat că toate salariile minime pe economie au crescut obligatoriu de la 1 ianuarie, indiferent dacă sunt la privat sau la stat. Salariul minim brut a urcat de la 1.450 de lei în 2017 la 1.900 de lei, echivalent însă cu doar 1.550 de lei pe sistemul de contribuții de anul trecut.
De asemenea, toate salariile din sistemul de stat au fost majorate pentru a acoperi transferul contribuțiilor.
În acest context, faptul că datele din indică un procentaj de numai 92% la salarii minime brute crescute la 1.900 de lei și un procentaj similar în cazul contractelor de muncă de la stat (total) majorate de la începutul anului, ar putea fi rezultatul unor erori ale sistemului Revisal.
Inspecția Muncii va controla toate aceste situații în care salariile au fost crescute prin lege dar apar în sistemul Revisal nemajorate și vor aplica sancțiuni dacă vor descoperi nereguli, au declarat pentru Profit.ro reprezentanți ai Ministerului Muncii.
