Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, organul fiscal va datora contribuabiluiui penalităţi și majorări de întârziere din ziua imediat următoare expirării termenelor legale de restituire, prevede un proiect legislativ inițiat de PSD. De asemenea, proiectul prevede măsuri pentru scurtarea duratei de ridicare a popririi asupra sumelor indisponibilizate, dar şi pentru evitarea blocării nejustificate a conturilor contribuabililor.
Profit News TV organizează, pe 22 noiembrie, Maratonul Fiscalității, cu reprezentanți ai autorităților, ai companiilor de consultanță și audit financiar și ai firmelor de consultanță juridică Vezi AICI detalii
”Nimic nu justifică de ce actuala reglementare prevede penalităţi de întârziere, precum şi majorări de întârziere doar în sarcina debitorului - contribuabil/plătitor, iar nu şi în sarcina debitorului - organ fiscal, ambii fiind în aceeaşi situaţie juridică: debitori într-un raport de drept fiscal, aceleaşi reguli care se impun contribuabilului/plătitorului, trebuie să fie aplicate si organului fiscal”, arată social-democrații.
Prin urmare, proiectul prevede ca pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, organul fiscal da torează contribuabiluiui/plătitorului, penalităţi de întârziere și majorări de întțrziere din ziua imediat următoare expirării termenului legal, până la data stingerii obligaţiei datorate.
Penalităţile de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii obligaţiei, inclusiv. Nivelul penalităţii de întârziere este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere sși se suportă din acelaşi buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de contribuabil/plătitor.
Nivelul majorării de întârziere este prevăzut la 1% din cuantumul sumelor nerestituite sau nerambursate, calculată începând cu ziua imediat următoare expirării termenului legal, până la data stingerii obligaţie prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege.
De asemenea, în ceea ce priveşte executarea silită prin poprire a obligaţiilor fiscale, PSD afirmă că s-a identificat existenţa unui număr mare de sesizări venite din partea contribuabililor, privind intervalul mare de timp între data plăţii sumelor poprite şi data deblocării conturilor bancare, identificându-se, de asemenea, necorelări şi în situaţiile în care acelaşi debitor are mai multe conturi blocate.
”Au existat mai multe situaţii în care contribuabililor - persoane fizice- le-au fost blocate toate conturile bancare şi indisponibilizate toate sumele, din aceste conturi, pentru obligaţii fiscale cu o valoare derizorie (cu titlu exemplificativ, pentru 100 lei, au fost indisponibilizate sume băneşti de zeci sau sute de mii lei, iar contribuabilii au fost puşi în situaţia de a nu a avea posibilitatea să-şi utilizeze cârdurile bancare pentru diverse plăţi curente, inclusiv atunci când erau plecaţi din ţară”, arată inițiatorii proiectului.
Prin urmare, proiectul prevede scurtarea duratei dintre data virării, de către instituţiile bancare, a sumelor din documentele de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, şi ridicarea popririi asupra sumelor indisponibilizate, precum şi evitarea blocării concomitente a mai multor conturi ale contribuabilului, chiar dacă disponibilul dintr-un singur cont bancar ar fi suficient pentru acoperirea sumei din documentul de înfiinţare a popririi.
CITEȘTE ȘI LEGE Clarificare legislativă în Codul fiscal: Condițiile de îndeplinit pentru locuințele cu o cotă a TVA de 5%Astfel, se prevede că, prin excepţie de la prevederile art. 234 alin.(2) din Codul de procedură fiscală, ”poprirea bancară se ridică din oficiu la data consemnării de către terţul poprit a cuantumului creanţelor înscrise în adresa de înfiinţare a popririi, fără a fi necesară comunicarea deciziei de ridicare a popririi”.
De asemenea, măsura indisponibilizării va avea ca obiect exclusiv sumele datorate în dosarul de executare, din conturile de disponibilităţi ale debitorului poprit.
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de ambele camere ale Parlamentului și promulgat de șeful statului.