PROIECT Măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare - restricții la cheltuieli cu bunuri și servicii, investiții, plata de despăgubiri, ocuparea de posturi vacante

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere o serie de măsuri care vizează reducerea cheltuielilor din sectorul public. Printre acestea, se numără restricții, începând din septembrie, la cheltuielile cu bunuri și servicii, precum și la cheltuieli de investiții. Totodată, primarii vor avea posibilitatea să împrumute din Trezorerie sume mai mari de bani.

Măsurile sunt incluse în proiectul privind amnistia fiscală, pus în dezbatere pe site-ul Ministerului Finanțelor în cursul nopții.

O primă variantă a proiectului a fost prezentată în urmă cu o săptămână de către Profit.ro.

Măsuri vizând, în principal, reducerea cheltuielilor

• plata eșalonată, în perioada 2025-2029, a diferenței dintre drepturile salariale stabilite prin acordarea valorii de referință sectorială în cuantum de 605,225 lei prin ordin/decizie a conducătorilor instituțiilor din sistemul judiciar și drepturile salariale aflate în plată începând cu data de 1 ianuarie 2018;
• limitarea, începând cu luna septembrie 2024 a unor naturi de cheltuieli cu bunurile și serviciile și a cheltuielilor cu investițiile;
• limitarea acordării unor drepturi de care beneficiază anumite categorii de personal din sectorul bugetar (stimulente acordate din fonduri externe nerambursabile, decontarea cheltuielilor de transport la plecarea în concediu);
• reglementări cu privire la emiterea și plata titlurilor de despăgubire emise în baza legislației în domeniul despăgubirilor proprietății;
• reglementări cu privire la asigurarea unei conduite prudente în ceea ce privește deschiderile de credite și plăți efectuate de către autoritățile publice;
• suspendarea unor reglementări în domeniul ocupării posturilor vacante, respectiv reorganizării autorităților și instituțiilor publice;
• reglementarea posibilității ca la niveul Casei Naționale de Asiguări Sociale de Sănătate să poată fi utilizate sumele reținute în temeiul art. 21 alin. (5) din Legea privind finanțele publice;
• reglementarea posibilității alocării din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru Casa Națională de Pensii Publice și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

CITEȘTE ȘI Finanțele anunță împrumuturi de 217 miliarde de lei pentru anul 2024, cu 36 miliarde de lei mai mult decât planul inițial. Suma ar acoperi un deficit de până la 6,94% din PIB

• autorizarea ordonatorilor principali de credite de a efectua virări de credite de angajament si credite bugetare în vederea asigurării necesităților de finanțare curente;
• autorizarea Ministerului Finanțelor de a solicita ordonatorilor principali de credite disponibilizarea la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului a economiilor constatate din analiza execuției bugetare;
• alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului numai în situația în care la nivelul ordonatorului principal de credite nu este posibilă asigurarea acestora prin modificarea repartizării pe trimestre a bugetului aprobat sau prin virări de credite de angajament și credite bugetare, inclusiv în condițile reglementate prin prezentul proiect;
• majorarea de la 1 miliard de lei la 2 miliarde de lei a plafonului de contractare de împrumuturi pentru unitățile administrativ- teritoriale; 
• majorarea plafonului de contractare a împrumuturilor de către unitățile administrativ-teritoriale cu suma de 1,5 miliarde lei, precum și a plafonului de tragere cu suma de 0,700 miliarde lei;
• reglementarea modalității de utilizare la nivelul unităților administrativteritoriale a excedentului anilor precedenți, precum și a sumelor neutilizate pentru implementarea Programului pentru școli al României, precum și unele măsuri cu privire la rectificările bugetelor autorităților locale;
• reglementarea unor măsuri cu privire la aplicarea prevederilor art. 32 alin. (1) - (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023 precum și cu privire la activitatea operatorilor economici cu capital integral de stat; 
• posibilitatea încheierii de contracte adiționale la contractele de finanțare încheiate din fonduri externe nerambursabile cu beneficiarii pentru infrastructura de transport feroviar si/sau cu metroul, având ca sursă de finanțare emisiunea de euroobligațiuni verzi;
• autorizarea ordonatorilor principali de credite să opereze virări fn bugetele activităților finanțate integral din venituri proprii, repectiv în bugetele instituților finanțate parțial din venituri proprii; 
• autorizarea ordonatorilor principali de credite să aprobe spre finanțare programe bugetare noi, prin redistribuiri de la celelalte programe finanțate în prezent;
• reglementări cu privire la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027.

CITEȘTE ȘI România are una dintre cele mai mari poveri din UE ca dobânzi la datoria publică - Doar 3 țări sunt într-o situație mai dificilă

În vederea implementării facile a proiectelor referitoare la infrastructura de transport feroviar și transport cu metroul, autoritățile de management ale programelor operaționale pentru perioada de programare 2021-2027 sau după caz coordonatorii de reformă/investiții ai Planului Național de Redresare și Reziliență stabiliți potrivit legii pot încheia acte adiționale la contractele de finanțare încheiate cu beneficiarii pentru infrastructura de transport feroviar și/sau pentru infrastructura de transport cu metroul, cu avizul Ministerului Finanțelor, în limita sumelor disponibil a fi alocate provenind din împrumuturi contractate de România din emisiunile de obligațiuni verzi pentru a asigura finanțarea categoriilor de cheltuieli neeligibile, a cofinanțărilor sau după caz a finanțării publice naționale sau oricăror alte categorii de cheltuieli stabilite potrivit legii cu respectarea legislatiei privind datoria publica si a Hotărârii Guvernului nr. 83/2024 privind aprobarea Cadrului referitor la finanțarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice și doar în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare alocate cu această destinație prin legea bugetului de stat. Astfel, pe de o parte, se asigură o sursă de finanțare concretă unor proiecte de infrastructură verde, în condițiile în care se asigură și posibilitatea utilizării în
continuare a emisiunilor de euroobligațiuni verzi care beneficiază de o cerere foarte mare din partea mediilor investiționale cu beneficii din perspectiva diversificării bazei investiționale și asupra costurilor de finanțare (prim emisiune de euroobligațiuni verzi în suma de 2 miliarde EUR si maturitate de 12 ani, din acest an, a beneficiat de o prima negativă de emisiune, respectiv o reducere a
marjei de 10bps – 0,1%) - având în vedere susținerea propunerilor formulate de UNCJR și AMR transmise Ministerului Finanțelor de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației privind completarea prevederilor OUG nr.35/2024 pentru asigurarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative aferente reprezentării statului în litigiile arbitrale și judiciare internaționale și concesionării proprietății publice a statului și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin introducerea unui paragraf referitor la includerea proiectelor etapizate definite potrivit art.4 alin.(5) din OUG nr. 36/2023, cât și majorarea în anul 2024, prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 417/2023, a plafonului privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrative-teritoriale, în limita căruia se pot efectua trageri, până la 5.200 milioane lei, și a plafonului de contractare până la 3.500 milioane lei.

Totodată, în urma consultărilor cu structurile asociative în cadrul ședințelor Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale a fost solicitată și agreată necesitatea prelungirii termenului de depunere a documentațiilor aferente împrumuturilor contractate în baza prevederilor OUG nr.35/2024 de la Trezoreria Statului, până la data de 31 octombrie 2024.

Măsuri pentru utilizarea disponibilului necesar proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile

Având în vedere insuficiența fondurilor publice pentru finanțarea rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor 2014-2020 (inclusiv a celor rezultate în urma supracontractării), în contextul marjei bugetare restrânse, precum și a atingerii alocării de fonduri europene în cadrul programelor operaționale din finanțare europeană, este necesară continuarea reglementării
asigurării unor surse alternative de finanțare a acestor proiecte 2014-2020.

Astfel, prin prezentul act normativ se propune prorogarea atât a termenului de utilizare temporară a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente PNRR, pentru programele operaționale finanțate din fonduri europene structurale și de investiții aferente perioadei de programare 2014-2020, cât și a celui de reîntregire, de la finele anului 2024 până la sfârșitul anului 2025.

Ulterior, aceste sume vor fi reîntregite până la finele anului 2025 din sumele alocate de la bugetul de stat, potrivit art. 10 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015, în limita
alocărilor bugetare, precum și din sumele disponibile existente.

Menționăm că, în lipsa adoptării măsurilor incluse în prezentul proiect de act normativ, nu sunt resurse financiare suficiente pentru efectuarea de către autoritățile de management a plăților aferente cererilor de rambursare primite de la beneficiari și, implicit, nerespectarea prevederilor cadrului legal național și european, în vederea finalizării proiectelor 2014-2020.

CITEȘTE ȘI Deficitul bugetar a urcat la 71 miliarde lei, 4,02% din PIB, pentru primele șapte luni, cifra anunțată anterior de Profit.ro

De asemenea, în contextul bugetar actual, luând în considerare disponibilitățile de fonduri europene primite sub formă de prefinanțare de la Comisia Europeană pentru programele 2021-2027, precum și estimările de cereri de plată care urmează să se transmită la Comisia Europeană în anii 2024 și 2025, coroborate cu estimările de cereri de fonduri ce urmează a fi primite de la autoritățile de management, este necesară crearea premiselor pentru asigurarea la nivelul autorităților de management a necesarului de finanțare în vederea onorării cererilor de prefinanțare/plată/rambursare primite de la beneficiari, inclusiv în situația indisponibilității surselor de finanțare prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2021, prin identificarea și utilizarea surselor alternative de finanțare, respectiv utilizarea temporară a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente PNRR, începând cu data intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe, până la finele anului 2025.

Având în vedere că la 31 decembrie 2025 este primul termen de dezangajare automată a alocărilor de fonduri europene la nivelul Comisiei Europene, este necesară asigurarea fondurilor necesare implementării proiectelor, în vederea declarării la Comisia Europeană a cheltuielilor eligibile, care vor fi luate în considerare pentru evitarea dezangajării și creșterii gradului de absorbție a
fondurilor europene 2021-2027.

De asemenea, în cadrul prezentei ordonanțe sunt descrise atât mecanismul de utilizare temporară a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente PNRR, cât și cel de reîntregire a acestora, până la finalul anului 2025.