Președintele Klaus Iohannis a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii bugetului de stat pe 2019

Președintele Klaus Iohannis a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii bugetului de stat pe 2019
scris 8 mar 2019

Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri Parlamentului cererea de reexaminare a legii bugetului de stat pe 2019, apreciind că acest lucru este necesar întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcționare a unor instituții publice cu rol esențial în societate.

"Separat de motivele de neconstituționalitate, considerăm că Legea bugetului de stat pe anul 2019 se impune a fi reexaminată de către Parlament, întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcționare a unor instituții publice cu rol esențial în societate. Mai mult, bugetul pentru anul 2019 afectează dezvoltarea comunităților locale și realizarea unor investiții strategice, în special segmentele programate de autostradă care ar trebui să contribuie direct la dezvoltarea societății. Totodată, această lege ar trebui reanalizată sub aspectul modului în care sunt alocate resursele în domeniile sănătății și educației, cu atât mai mult cu cât au crescut în mod semnificativ alocările destinate partidelor politice", afirmă președintele în cererea de reexaminare, scrie News.ro.

Urmărește-ne și pe Google News
ULTIMA ORĂ Termenul de depunere a Declarației Unice - extins CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Termenul de depunere a Declarației Unice - extins
Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.forum

Argumentele șefului statului sunt: cadrul macroeconomic pe care s-a fundamentat bugetul anului 2019 este lipsit de realismul necesar unei construcții bugetare credibile; veniturile bugetare sunt supraestimate; cheltuielile bugetare sunt subestimate; deficitul bugetar pune în discuție respectarea unor obligații asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene;  arhitectura bugetelor unităților administrativ teritoriale afectează dezvoltarea comunităților locale;  majorarea sumelor alocate pentru finanțarea partidelor politice apare ca fiind nejustificată în raport cu subfinanțarea altor domenii.

Un exemplu oferit de președinte în cazul cheltuielilor bugetare subestimate este cel al bugetului Serviciului Român de Informați, redus cu 18,04% cu consecința neacoperirii cheltuielilor cu salariile pentru ultimele 4 luni din an.

"Pentru Serviciul de Informații Externe, unde reducerea a fost de 9,58%, cheltuielile de personal nu vor fi acoperite pentru ultimele 2 luni din an, iar în cazul Serviciului de Protecție și Pază reducerea a fost de 21,29%, cheltuielile de personal fiind insuficiente pentru ultimele 3 luni. În cazul Serviciului Român de Informații, bugetul nu permite finanțarea în condiții de normalitate a cheltuielilor de personal, a celor cu bunuri și servicii, transferuri, asigurări și asistență socială, cheltuieli de investiții (active nefinanciare), diminuarea determinând un impact negativ asupra capabilităților operaționale ale instituției cu consecințe însemnate în planul realizării obiectivelor și responsabilităților trasate. La Serviciul de Informații Externe, se produce un impact negativ semnificativ în ceea ce privește cheltuielile operative, precum și imposibilitatea acoperirii integrale a cheltuielilor de funcționare ale instituției", spune președintele.

În ceea ce privește majorarea sumelor alocate pentru finanțarea partidelor politice, președintele subliniază că "alocările privind finanțarea partidelor politice reprezintă un aspect important al legii bugetului de stat pentru anul curent în contextul anului electoral 2019, dar și al următorului an electoral, 2020", iar "bugetul din acest an poate fi privit ca un referențial privind principiile care se doresc a fi urmate și pe viitor".

"Volumul alocărilor pentru partidele politice, crescut ca urmare a modificării legislației în domeniu, contrazice principiile reformei electorale din anul 2015 când stabilirea unor plafoane pentru sumele cheltuite în campaniile electorale a fost unul din obiectivele principale urmărite. Scrutinele din anul 2016, derulate pe baza legislației din anul 2015, nu au evidențiat dificultăți ale competitorilor electorali din punct de vedere financiar în derularea activităților specifice campaniilor electorale. Din acest punct de vedere, nu există un risc real ca diminuarea fondurilor alocate partidelor politice să influențeze capacitatea acestora de a participa la alegeri și de a-și exercita în cele mai bune condiții funcția democratică", susține Iohannis.

El amintește că acordarea de subvenții de la bugetul de stat, baza de calcul, limitele minime și maxime ale alocărilor și majorările acordate proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei au fost modificate prin Legea nr. 34/2018 pentru modificarea art. 18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Astfel, dacă anterior anului 2018, suma alocată anual partidelor politice nu putea fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat, ulterior modificării legii, alocările trebuie să se încadreze între cel puțin 0,01% și cel mult 0,04% din PIB, iar majorarea acordată proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei a fost dublată.

"Ca efect al aplicării noilor reguli, totalul sumelor alocate partidelor politice crește de mai mult de 5 ori, ajungând în 2018 la subvenții în valoare de 170,3 milioane lei. Pentru anul 2019, alocările propuse inițial de Guvern au atins maximul permis de lege. Deși în Parlament subvenționarea a fost redusă, creșterea față de anul anterior va fi de peste 50%. (...) Majorarea finanțării partidelor politice este cu atât mai nejustificată, în condițiile numeroaselor probleme cu care se confruntă sistemul sanitar, de la lipsa infrastructurii, până la lipsa prioritizării programelor de sănătate și acoperirii necesarului de medicamente pentru boli care reprezintă probleme reale de sănătate publică și pentru care există la acest moment studii epidemiologice care să justifice necesitatea efectuării unor investigații sau administrării unor tratamente. Din această perspectivă, considerăm că se impune o reanalizare a alocărilor bugetare în acest domeniu prin redistribuirea de sume în cadrul bugetului", precizează Klaus Iohannis.

El consideră că, în domeniul educației, în lipsa unei evaluări a impactului bugetar al creșterilor salariale, se impune o reanalizare a cheltuielilor pentru asigurarea acoperirii drepturilor salariale și de natură salarială din sistemul educațional și de cercetare.

"Având în vedere că multe dintre domeniile vitale ale economiei sunt în continuare subfinanțate, considerăm că se impune ca Parlamentul să reexamineze aspectele referitoare la alocările privind finanțarea partidelor politice, diminuarea acestora putând face obiectul unei decizii politice de prioritizare a altor cheltuieli, asumate de autoritatea legiuitoare. Această decizie este justificată de dificultățile bugetare cu care se confruntă numeroase sectoare de activitate, inclusiv cele din domeniul asistenței sociale (copii, persoane cu dizabilități) educației, cercetării, precum și sănătății", subliniază președintele.

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu a explicat, vineri, într-o declarație susținută la Cotroceni, că veniturile din bugetul pe 2019 sunt supraevaluate, iar cheltuielile sunt subevaluate și că cifrele arată că banii din buget nu asigură plata tuturor pensiilor. În replică, PSD a transmis că președintele Klaus Iohannis ”nu înțelege economie” și a plecat într-o minivacanță de weekend, trimițându-și consilierul economic să vorbească, din nou, despre lipsa banilor. ”Problema reală a comunităților locale nu e bugetul propus de PSD, care alocă bani în plus, ci faptul că Iohannis a blocat bugetul”, a transmis PSD.

viewscnt
Afla mai multe despre
buget 2019
klaus iohannis