În cadrul lanţurilor de subcontractare, contractantul va răspunde, în solidar sau în locul subcontractantului, direct pentru drepturile salariale restante datorate salariaților de către subcontractant. Termenul de compensare a muncii suplimentare prin zilele libere plătite va fi extins de la 60 la 90 de zile, primirea la muncă a unui salariat peste durata din contractul cu timp parţial va fi sancționată, iar acordarea unor drepturi salariale mai mari decât evidențiate în statele de plată va fi, de asemenea, reglementată drept contravenție și sancționată.
De asemenea, angajatorii care întârzie cu mai mult de o lună plata salariilor angajaților vor fi amendați cu sume între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare persoană.
Toate aceste reglementări sunt introduse acum de guvernanți prin modificarea Codului Muncii.
Înainte de a fi prezentată aici, modificările pregătite au fost anunțate cu mult înainte pe Profit Insider
”Încălcarea de către angajator a obligației prevăzute (...) cu mai mult de o lună de la termenul de plată a salariului stabilit în contractul individual de muncă va fi sancționată cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul, cu excepția situației în care angajatorul se află sub incidența Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă”, prevede noua reglementare
„Angajatorul care depășește cu mai mult de o lună termenul stabilit în contract pentru plata salariului va fi sanctionat între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul”, a precizat și ministrul Muncii, Raluca Turcan.
Decizia are în vedere ”protejarea și sprijinirea angajaților, pe termen mediu și lung, care urmează a beneficia pe deplin de drepturile salariale pe care le primesc, în sensul achitării contribuțiilor de asigurări sociale la nivelul salariului real pe care îl primesc din partea angajatorilor”.
Totodată, ”se dorește descurajarea implicării salariaților încadrați cu timp parțial în activități peste norma stabilită prin contractele individuale de muncă cu timp parțial, precum și plata diferențelor corespunzătoare nefiscalizate”.
Modificări decise la Codul Muncii
- Definirea, combaterea și sancționarea ”muncii subdeclarate”: ”În sensul prezentei legi, muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale.”
- Redefinirea și sancționarea muncii nedeclarate prin primirea la muncă a unui salariat cu depășirea duratei timpului de muncă (și nu ”în afara programului de lucru”) stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial.
Prin urmare, primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariaţi cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial va fi sancționată cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei.
- Reglementarea drept contravenție a faptei de acordare a unor drepturi salariale net mai mari decât cele constituite și evidențiate în statele de plată ale salariaților.
Acordarea unui salariu net mai mare decât cel evidențiat în statele de plată a salariului și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale va fi sancționatp cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în această situație.
- Extinderea termenului de compensare a muncii suplimentare prin zilele libere plătite, de la 60 de zile la 90 de zile, pentru a evita blocarea desfășurării raporturilor de muncă a agenților economici și asigurarea desfășurării activității acestora în bune condiții.
- Reglementarea răspunderii în lanțul de subcontractare în ceea ce privește plata drepturilor salariale restante datorate salariaților de către subcontractant.
”În cadrul lanţurilor de subcontractare, contractantul căruia întreprinderea angajatoare îi este subcontractant direct răspunde în solidar cu aceasta sau în locul său pentru drepturile salariale nete restante datorate de către subcontractant salariaților”, este reglementarea propusă.
De asemenea: ”Contractantul este exonerat de orice răspundere dacă face dovada că a solicitat subcontractantului și a primit documentele care să ateste plata drepturilor salariale, pentru salariaţii care prestează activitate în temeiul relaţiei contractuale dintre acesta şi subcontractant”, mai prevede însă proiectul.
Modificările sunt avansate după ce Comisia Europeană a transmis o scrisoare de punere în întârziere în Cauza 2018/2241, având ca obiect neconformitatea legislației naționale cu Directiva 2014/67/UE privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, la care până la data de 15.11.2021, România trebuie să comunice măsurile adoptate.
