Ministerul Finanțelor nu susține majorarea limitei maxime a deductibilității costurilor îndatorării, afirmă, citând semnale din partea instituției, Alex Milcev, partener, și lider al departamentului de Asistență Fiscală și Juridică al EY România. Limita pentru deducerea costurilor cu dobânzile a intrat în vigoare de la începutul acestui an, prin ordonanță, la 200.000 de euro plus 10% din EBITDA pe an, prin transpunerea celei mai dure forme a unei directive europene. Printre companiile afectate puternic sunt și cele românești, dependente de finanțarea bancară pentru dezvoltare.
În prezent, în Parlament se află un proiect de lege pentru aprobarea ordonanței respective, care aduce și modificări în această privință, cele mai importante fiind creșterea limitei îndatorării de la 200.000 de euro și încă 10% din EBITDA, pentru ceea ce trece de 200.000 de euro, limita cea mai redusă permisă de directiva UE, la 3 milioane de euro și 30% din EBITDA, maxim permis.
Ministerul Finanțelor nu ar mai susține acum această majorare a plafonului, preferând ca limita pentru deduceri să rămână cea intrată în vigoare de la începutul anului, cea de 200.000 de euro și 10%din EBITDA. În plus, schimbarea intrată în vigoare de la început de an pare să ia pe nepregătite multe firme, întrucât a schimbat legislație în vigoare de foarte mulți ani, cu care mediul de afaceri era obișnuit.
De ce este important: Deducerea costurilor indatorării reprezintă o facilitate importantă pentru companiile care vor să investească în dezvoltare cu bani obținuți din diverse surse, cum ar fi bănci sau obligațiuni. Dacă firmele nu-și vor putea deduce costurile cu îndatorarea ar putea alege să renunțe la unele unele investiții sau să le amâne. De asemenea, limitarea deductibilității la un nivel mai scăzut față de alte state UE ar putea crea un dezavantaj important României.
Mai este important: În ultimul an au avut loc modificări majore ale legislației fiscale, însă acestea au fost făcute în perioade scurte de timp, cu o consultare doar de aparență a mediului privat. La fel că în alte cazuri, introducerea limitei de îndatorare prin ordonanță de urgență a Guvernului și perspectiva unei modificări în Parlament, care pana la urma se pare că nu va mai fi adoptată în forma finală, crează, la fel ca în cazul celorlalte schimbări fiscale, grave probleme de predictibilitate companiilor care vor să investească în România și nu mai știu pe ce baze să-și facă planurile de afaceri.
"Pe 25 aprilie, fiecare companie plătitoare de impozit pe profit va trebui să-și calculeze și să plătească impozitul. Avem o mare diferență în abordare față de anul trecut și aici vorbim de limitarea deductibilității costurilor îndatorării. Anul trecut aveam niște reguli. Dobânzile aferente unor credite care nu erau luate de la bănci erau supuse unor limitări la deductibilitatea fiscală. De anul acesta, și creditele care vin de la bănci sunt supuse unor limitări ale deductibilității fiscale. E o schimbare majoră, care afectează foarte mult chiar business-urile românești, pentru că sunt afaceri care au nevoie de finanțare bancară. Multe dintre companiile antreprenoriale românești se bazează pe banii luați de la bănci și toate aceste companii vor avea o problemă. Vorbim de limitarea deductibilității fiscale la nivelul de 200.000 de euro pe an, plus încă 10% din EBITDA. Din semnalele pe care le avem noi în momentul de față, multă lume nu este conștientă de noua reglementare și se vor trezi acum la 25 aprilie cu niște sume de plată la impozit pe profit mai mari decât ar fi fost calculate după regulile anilor anteriori. Tocmai de asta noi vrem să tragem un semnal de alarmă referitor la această treabă. Este foarte important pentru cei care vor face calcul de impozit pe profit la 25 aprilie să aibă în vedere acest lucru. Până anul trecut, orice dobândă bancară era deductibilă în totalitate. De anul acesta nu mai e așa", afirmă Gabi Sincu, director executiv, Asistență fiscală privind impozitele directe, EY România.
Limita de 200.000 de euro ar acoperi costul de dobândă pentru un credit de circa 8-10 milioane de euro.
Băncile nu vor fi afectate semnificativ, cel puțin în primă fază, întrucât există împrumuturile date, pentru care se vor încasa dobânzile. Un impact ar putea fi resimțit pe termen mediu și lung.
"Nu cred. Băncile ar putea pierde dacă ar exista o alternativă cu regim fiscal favorabil, dar nu cred că este. Multă lume s-a împrumutat și din cauza dobânzilor reduse din anii trecuți, de 2-3-4%", a spus Milcev.
Potrivit partenerului EY, România s-a grăbit să adopte directiva din 2018, deși celelalte stat o implementează abia din 2019. Totodată, România avea o situație specială care i-ar fi permis să o adopte mai târziu.
În plus, România ar putea pierde din atractivitatea pentru investiții în raport cu alte țări din regiune care introduc o formă mai puțin dură a directivei.
"De exemplu, este o întrebare cu Bulgaria. Dacă Bulgaria va adopta alt sistem, orice investitor va face un calcul privind costul fiscal al unui împrumut pentru dezvoltare. Dacă într-o altă țară costul este mai redus, poatre fi un factor suplimentar să nu mai investească în România", explică Milcev.
În ce privește amendamentele aduse în Parlament pentru schimbarea plafonului de deductibilitate de la minimul permis de directivă la maxim, consultantul nu este optimist.
"În Parlament au fost aduse amendamente care prevăd majorarea plafonului de deductibilitate de la 200.000 de euro la 3 milioane de euro și a celui privind EBITDA de la 10% la 30%. Parlamentul a hotărât că nu este o prioritate să adopte legea și, din ce am înțeles, agenda adoptării a fost mutată spre vară sau chiar mai departe. În ce privește gradul de îndatorare, cei 200.000 de euro și 10% EBITDA, cred că jocurile sunt făcute, că nu vor mai fi modificări. Chiar și dacă va fi adoptată lege, va rămâne pe planul din ianuarie și nu vor crește. Nu știi niciodată cum se schimbă situația, dar acestea sunt semnalele pe care le-am primit de la Ministerul Finanțelor, că nu mai este pe agendă ridicarea plafoanelor", a declarat Alex Milcev.
Potrivit acestuia, Ministerul Finanțelor a avut oportunitatea de a urca limita deductibilității, prin ordonanța 25 de anul acesta, prin care a rezolvat unele probleme, cum a fost posibilitatea de ieșire de la regimul microintrepreinderilor, dar a ales să nu facă acest lucru.
"Ordonanța 25 a Guvernului, care a venit să compenseze lipsa legii din Camera Deputaților, a rezolvat niște goluri, gen microîntreprinderi și alte probleme arzătoare, dar în mod foarte punctual au omis orice discuție despre limita de deducere. Oficial nu au renunțat, dar semnalele sunt clare că nu este considerată prioritate și rămâne așa cum este în Monitor. Nu există intenția de a modifica", a afirmat partenerul EY.
