Mediul de afaceri trimite noului Guvern o listă de cerințe pe care le dorește aplicate din acest an, arătând că anul trecut a fost obligat să se acomodeze cu mai multe măsuri nepregătite, dar introduse și apoi retrase, arătând că noul Executiv trebuie să asigure obligatoriu o stabilitate decizională și o predictibilitate a viitoarelor reglementări ce urmează fi adoptate.
Lista a fost redactată de Asociația oamenilor de Afaceri (AOAR), iar mesajul este următorul:
"La fel ca și în 2017, subliniem:
AOAR nu cere taxe mai mici sau scutiri.
Cerem stabilitate și predictibilitate fără de care nu putem să ne dezvoltăm.
Cerem o așezare corectă a taxelor, fără excepții și cerem servicii publice de calitate oferite de ANAF, cerem protecție în fața celor care nu înțeleg să respecte legea și fac evaziune. Nu putem concura cu cei care fură TVA și își plătesc la negru angajații!
Concret:
Impozitul pe profit și consolidare fiscală pentru grupurile de firme românești
Avem nevoie de consolidare fiscală în grupurile românești de companii pentru a putea avea condiții egale cu investitorii străini care consolidează la ei acasă.
Asta ar da posibilitatea și grupurilor cu capital românesc să își poată organiza mai bine finanțele. Depunerea declarației de impozit pe profit consolidat pe grup, nu numai că permite grupului să recupereze pierderea fiscală mai repede, dar:
Elimină nevoia pentru grupurile românești cu privire la întocmirea dosarului prețurilor de transfer. Este un cost semnificativ pentru companiile românești și, de asemenea, un cost semnificativ pentru ANAF de a verifica degeaba aceste dosare;
Ar permite ANAF să își folosească resursa (extrem de firavă) pentru a controla prețurile de transfer acolo unde există riscul real de erodare a bazei fiscale în România: plăți externe făcute în special către state care au cote de impozit reduse sau sunt cunoscute că aplică regimuri fiscale preferențiale;
Cerem implementarea cât mai grabnică și creșterea capacității administrative pentru aplicarea planului de măsuri ANTI- BEPS (Base Erosion and Profit Shifting – Erodarea bazei fiscale și transferul profiturilor).
În plus, consolidarea fiscală poate face ca România să devină hub regional pentru investitori! De ce să nu ne folosim avantajele?
Propunerea vizează tratarea nediscriminatorie a celor 5.000 de firme cu capital privat românesc față de cele circa 68.000 firme cu capital străin (care, legal își consolidează bilanțul la nivelul firmei “mamă”).
Motivare: grupurile de companii cu capital autohton sunt obligate să întocmească dosare cu justificarea prețurilor de transfer intra grup, să întocmească bilanțul contabil consolidat pe grup, dar impozitarea profitului se face la nivelul fiecăreia cu companiile membre și nu la nivel de grup.
În aceste condiții, grupurile de companii cu capital românesc sunt obligate la cheltuieli administrative inutile, refuzându-li-se minimul avantaj al plății impozitului la nivelul realităților reflectate în bilanțul consolidat.
TVA
Nu cerem reducerea în continuare a cotei de TVA.
Consumul crește oricum precum Făt Frumos, nu considerăm că este o prioritate să avem și stimuli fiscali pentru creșterea consumului – politicile prociclice sunt de dorit a fi evitate. Avem nevoie de bani pentru a investi în infrastructură, în educație, nu pentru a stimula consumul din import!
Solicităm Guvernului să:
accelereze implementarea sistemelor informatice de care face vorbire în programul de guvernare și anume AMEF;
introducă sistemul electronic de facturare în B2B;
introducă cât mai grabnic SAF-T (Standard Audit File for Tax – model de raportare care permite controlul de la distanță);
depună toate diligențele pentru modificarea Directivei 112 privind TVA în sensul permiterii taxării inverse în B2B și implementarea acestei opțiuni imediat ce este posibilă.
Numai prin informatizare, modernizare și training pentru lucrătorii din ANAF poate fi combătută eficient frauda de TVA, nu prin măsuri arbitrare care generează extrem de multe victime colaterale, măsuri care îngreunează intrarea în piață a antreprenorilor (datorită dificultății de obținere a codurilor de TVA) dar generează și scoaterea din piață a unor companii viabile, cu angajați, fără datorii, prin anularea codului TVA.
Remarcăm pozitiv că solicitarea noastră de anul trecut cu privire la eliminarea din Codul fiscal a nefericitei prevederi cu privire la evaluarea de către ANAF a “intenției și capacității de a desfășura operațiuni taxabile” a fost luată în considerare de către Parlament.
Impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii
Anul trecut spuneam că impozitul pe venit în cotă unică de 16% este unul competitiv, stabil, că este un factor de competitivitate pentru România și ceream să fie lăsat în pace.
Nu a fost să fie, cota de 16% a fost redusă la 10% pentru a compensa creșterea CAS și CASS. Așa cum deja s-a văzut, acest lucru a generat alte probleme: reducerea salariilor nete în IT, perturbarea serioasă a bugetelor multor orașe și comune. Nimic din toate aceste probleme nu ar fi existat dacă mutarea contribuțiilor la angajat s-ar fi făcut cu asigurarea neutralității măsurii.
Problema României o reprezintă însă contribuțiile sociale obligatorii, mult prea mari pentru contractele de muncă sau alte activități dependente și semnificativ mai mici pentru alte tipuri de venituri. Discrepanțele au crescut în 2017 în loc să se reducă, ceea ce nu creează deloc premise pentru stabilitate și predictibilitate a reglementărilor fiscale.
Numărul extrem de mic de salarii mari declarate se datorează atât contribuțiilor sociale mari, cât și mascării salariilor sub alte forme de venit. Fenomenul se va accentua în perioada următoare ca urmare a modificărilor aduse prin OUG 79 atât regimului microîntreprinderilor cât și prevederilor cu privire la CAS, CASS datorate de PFA/PFI.
Trebuie să ținem cont că CAS și CASS nu sunt impozite, sunt contribuții care implică contraprestații, contribuții ce se bazează pe solidaritate. Înțelegem că nu se pot stabili sume fixe pentru aceste asigurări datorită capacității de plată a angajaților cu salarii mici. De aceea, e nevoie ca baza de calcul a acestor contribuții să fie plafonată.
Plafonarea (la un nivel cât mai jos cu putință!) este necesară nu numai pentru a stimula munca eficientă și conformarea voluntară, dar este imperativ necesară pentru a reduce obligațiile viitoare ale sistemului public de pensii și a îi asigura supraviețuirea, mai ales că se apropie ieșirea la pensie a “decrețeilor” (persoane născute în perioada 1967 – 1970).
Propunem următoarea soluție:
Reintroduceți plafonarea bazei de calcul a CAS și CASS pentru toate tipurile de venit, pe suma acestora (nu pe fiecare venit în parte), la 3, maxim 4 salarii medii pe economie;
Păstrați și întăriți sistemul de plată a impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă;
Eliminați excepțiile. Excepțiile sunt privilegii ale unor cetățeni pentru care trebuie să plătească ceilalți cetățeni! Acest lucru duce inclusiv la dezbinare, ori noi avem nevoie să întărim coeziunea acestei nații!
Sarcina fiscală totală trebuie așezată în funcție de CÂT și nu de CUM câștigăm. Obligațiile fiscale trebuie să fie aceleași pentru toți rezidenții în România, indiferent de modul în care acestea sunt obținute. Numai așa sarcina fiscală poate fi rezonabilă pentru toți.
Credit fiscal pentru creșe/grădinițe
Trebuie să ne ocupăm de viitor încă de astăzi. Lumea se schimbă cu repeziciune iar șansele de adaptare la schimbare și de succes sunt direct proporționale cu nivelul de educație. Investiția în educație este cu atât mai eficientă cu cât este făcută mai devreme. Sunt studii care arată cât de importantă este educația timpurie, în primii 5 ani de viață ai copilului.
În programul de Guvernare aveți prevăzut a fi realizate 2.500 de creșe. Haideți să facem o parte dintre ele împreună, în parteneriat public privat, acolo unde este cea mai mare nevoie de ele!
Nu trebuie să reinventăm roata, avem soluția în Codul fiscal încă din 2004, trebuie doar să o extindem: creditul fiscal.
Facem creșe la poarta fabricii, a clădirilor de birouri, angajatorul plătește și își scade sumele plătite din impozitele datorate, în limita ce trebuie calculată.
O asemenea măsură ar fi nu numai o investiție în viitor, prin educație, dar și în prezent. Ar asigura familiilor tinere, educate, ce își doresc o carieră profesională confortul de a da naștere la copii fără teama că nu va avea cine să aibă grija de ei. Creșterea natalității nu poate fi asigurată doar prin stimulente materiale, trebuie asigurat confort și încredere familiilor tinere pentru a nu amâna decizia".
