Din septembrie, firmele cu minimum 50 de angajați care nu încadrează persoane cu handicap în limita a cel puțin 4% din numărul total de angajați trebuie să achite lunar la buget câte un salariu minim brut pentru fiecare post în care nu au angajat astfel de persoane. Până în septembrie, suma de plată era de doar 50% din salariu. Conform datelor oficiale, de la intrarea în vigoare a taxei majorate și până la finele lunii mai, firmele au vărsat la bugetul de stat peste 1,2 miliarde lei. Comparativ, în 2017, veniturile încasate la bugetul de stat din taximetrie au fost de doar 125,1 milioane lei.
Profit.ro a prezentat în premieră decizia Guvernului de a impune firmelor cu minimum 50 de angajați care nu încadrează, din septembrie, persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați să achite lunar la bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat astfel de persoane.
La dezbaterile din Parlament, Comisia pentru buget din Senat a propus amânarea introducerii acestei obligații și păstrarea până la 1 aprilie 2018 a formei anterioare, dar majoritatea de guvernământ nu a acceptat în cele din urmă modificarea ordonanței prin care Executivul a stabilit noile reglementări. Proiectul de lege de aprobare a ordonanței de urgență se află încă, la acest moment, în dezbaterea comisiilor de specialitate ale deputaților, dar până la o eventuală modificare, decizia Guvernului este aplicată.
Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap puteau opta până acum pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligații:
a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b) să achiziționeze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unitățile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.
De la această ultimă opțiune sunt exceptate unitățile protejate, înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, care pot desfășura și activități de vânzări/ intermedieri, dacă minimum 75% din profitul obținut era destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizațiile respective.
În urmă cu aproximativ doi ani, Profit.ro a relatat că la bugetul de stat se adună anual câteva sute de milioane de lei ca urmare a faptului că angajatorii se feresc să angajeze persoane cu dizabilități și să contribuie astfel la integrarea lor socială. Companiile preferă în schimb să plătească sume compensatorii la bugetul de stat sau să cumpere produse realizate de persoanele cu handicap.
Ultimele cifre oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice, datând de la finele lunii iunie, arată, însă, că dacă în trecut se strângeau la buget în medie 200 milioane lei anual, 2018 va fi primul an în care vărsămintele firmelor la buget pentru persoanele cu handicap neîncadrate vor depăși cu mult 1 miliard de lei.
Astfel, dacă până la majorarea taxei în perioada ianuarie-septembrie 2017 se strânseseră la buget 218,7 milioane lei, după majorare, în ultimele trei luni ale anului trecut, suma colectată a fost de 383,6 milioane lei.
Și mai impresionant este faptul că în primele 5 luni din 2018 suma colectată la buget din taxă este de 843,1 milioane lei, cu peste 240 milioane lei mai mult decât fondurile strânse în 2017 (602,3 milioane lei).
În total, de la majorarea taxei anul trecut până la finele lunii mai, vărsămintele firmelor la buget au depășit 1,2 miliarde lei.
Comparativ, tot datele Ministerului Fnanțelor arată că anul trecut din activitatea de taximetrie veniturile strânse la bugetul de stat au fost mult mai nesemnificative, respectiv de 125,1 milioane lei.
De altfel, de taxi ar avea nevoie, de pildă, persoanele cu handicap locomotor pentru a ajunge la un loc de muncă, deoarece chiar în mare orașe precum Bucureștiul facilitățile de transport dedicate acestora sunt sporadice. Doar autobuzele RATB sunt dotate cu platformă pentru scaune rulante, în timp ce majoritatea stațiilor de metrou nu dispun de lift în acest scop.
Un proiect-pilot în Capitală își propune să asigure transport gratuit cu taxiul al persoanelor cu dizabilități motorii, după ce o persoană cu handicap locomotor a dat în judecată firme de taximterie și primăria. Prin decizie a instanței este obligatoriu ca toate companiile de taxi din București să dețină cel puțin câte o mașină care să fie folosită exclusiv de către persoane cu dizabilități, special adaptată în acest sens, municipalitatea urmând să se asigure că obligația va fi respectată.
Ministerul Muncii susține că sumele colectate de la firme vor fi folosite, în mod direct, pentru mărirea considerabilă a prestației sociale pentru toate cele 786.546 de persoane cu dizabilități din România.
Veniturile colectate la buget din taxa aplicată firmelor nu au însă o destinație distinctă, după cum arată Ministerul Finanțelor Publice, așa că alocarea acestro resurse va fi strict la discreția autorităților.
Prin urmare, de vereme ce legislația nu impune utilizarea fondurilor astfel atrase strict pentru integrarea socială a persoanelor cu dizabilități, acestea nu pot fi sigure că vor beneficia, în cadrul unor programe de integrare, de sumele plătite de firme.
Inspecția Muncii a constatat și situații în care angajatorii au optat pentru plăți la buget, dar nu au achitat contribuția sau nu au respectat integral angajamentul pentru achiziția de produse și servicii de la unități protejate. Astfel, în 2016, în urma a aproximativ 3.000 de controale, Inspecția Muncii a sancționat 24 de angajatori, iar în primele opt luni din 2017, după circa 2.000 de controale, au fost sancționați 36 de angajatori.
Pentru astfel de fapte sunt aplicate amenzi în cuantum cuprins între 15.000 lei și 20.000 lei.
Datele oficiale arată că aproximativ 16% dintre cetățenii români cu dizabilități și drept de muncă sunt angajați, în timp ce media angajării acestor persoane în statele Uniunii Europene este de 50%.
