România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022 și a primit Foaia de parcurs în luna iunie 2022.
Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație.
Țara noastră se află încă în etapa de evaluare tehnică din partea Comitetelor incluse în Foaia de parcurs, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale.
Secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, și premierul Ilie Bolojan
Studiul OCDE include și o serie de recomandări punctuale, precum creșterea sumei neimpozabile la angajații cu salariu minim sau introducerea unui credit fiscal pentru veniturile din muncă, împreună cu o reducere treptată a contribuțiilor sociale.
Documentul recomandă însă și ”reducerea treptată a concediului parental generos” pentru că ar putea încuraja mamele să se întoarcă mai repede la muncă.
OCDE mai supunse analizei guvernanților reglementarea mai strictă a vânzării și comercializării alimentelor nesănătoase, tutunului și alcoolului, pentru reducerea presiunii asupra sistemului de sănătate, precum și creșterea gradului de utilizare a asigurării obligatorii împotriva riscurilor de dezastre, pentru combaterea riscurilor induse de schimbările climatice.
Studiul mai menționează și ecologizarea transporturilor prin creșterea taxelor pe combustibili și vehicule, respectiv mai recomandă stabilirea unor taxe suplimentare de utilizare a drumurilor pentru vehiculele de pasageri.
UPDATE Premierul Bolojan a recunoscut, la lansarea studiului, încetinirea temporară a creșterii economice în 2025 din cauza ajustărilor fiscale și a situației economice din Europa., dar a arătat că, totuși, perspectivele rămân pozitive. Bolojan a amintit că estimările arată o creștere de aproximativ 0,7% în 2025 și de circa 1% în 2026, susținută mai ales de investițiile publice și de fondurile europene.
În ce privește reformele, Bolojan a menționat necesitatea unor politici mai bune de educație și sănătate, respectiv de incluziune pe piața muncii și a arătat că este nevoie de creșterea vârstei de pensionare în domeniile unde pensionarea se face până în 50 de ani.
”În plan fiscal, obiectivul este să reducem treptat deficitul, să folosim mai eficient banii publici și să avem o absorție mai bună a fondurilor europene. În ceea ce privește piața muncii, România trebuie să răspundă presiunilor demografice și deficitului de forță de muncă prin politici în educație, sănătate și prin măsuri care să aducă mai mulți oameni activi pe piața muncii. De aceea este nevoie să creștem treptat vârsta de pensionare în domeniile în care astăzi se iese foarte devreme la pensie, uneori chiar la 48-50 de ani, pentru a avea mai mulți oameni activi și un sistem de pensii sustenabil pe termen lung.
În același timp, creșterea competitivității economie rămâne o prioritate. Pentru asta avem nevoie de costuri competitive, o administrație eficientă, reguli clare și un stat modern și digitalizat. Reformele și investițiile în curs, susținute inclusiv prin PNRR, urmăresc simplificarea procedurilor pentru companii, reducerea birocratiei și accelerarea digitalizării servicilor publice”, a arătat Bolojan.
Premierul a adăugat că, în ptrocesul de aderare la OCDE, România a fost avizată în 23 de comitete și mai are de trecut de avizul a încă două comitete, care ar putea fi obținut în următoarele luni.
”Sper, deci, că aderarea României la OCD va deveni o realitate anul acesta, dar nu ca un obiectiv în sine, ci ca un mijloc, pentru ca țara noastră să fie o țară mai competitivă și mai prosperă”, a arătat premierul Bolojan.
OCDE consideră impresionantă convergența veniturilor și productivității României cu standardele OCDE, în ciuda unei recente încetiniri a creșterii economice, cauzată parțial de consolidarea fiscală.
Deși creșterea puternică a salariilor din ultimii ani a susținut veniturile nominale, aceasta a contribuit și la inflație și a slăbit competitivitatea prețurilor, subliniind necesitatea unei creșteri mai echilibrate, arată însă OCDE.
Studiul evidențiază patru mesaje cheie:
• Expansiunea fiscală din anii trecuți a mărit puternic deficitul bugetar, creând riscul unei traiectorii nesustenabile a datoriilor. Îmbunătățirea eficienței cheltuielilor și extinderea bazei de impozitare sunt esențiale pentru corectarea dezechilibrelor fiscale. Politica monetară ar trebui să mențină ratele constante până când inflația se apropie de țintă.
• Tinerii cu calificare redusă, femeile și persoanele în vârstă rămân subreprezentate pe piața formală a muncii. Extinderea participării acestora necesită o educație mai bună, îngrijire a copiilor la prețuri accesibile, politici de ocupare a forței de muncă incluzive și rezultate mai bune în materie de sănătate pentru a sprijini integrarea lucrătorilor în vârstă.
• Adaptarea la schimbările climatice ar trebui să se accelereze. Prioritățile includ îmbunătățirea comunicării riscurilor, limitarea dezvoltării rezidențiale în zonele cu risc ridicat, consolidarea apărării împotriva inundațiilor, îmbunătățirea gestionării apei și extinderea acoperirii asigurărilor.
• România a înregistrat progrese semnificative în integrarea globală. Pentru a sprijini răspândirea tehnologiei și a cunoștințelor și pentru a avansa în lanțul valoric, ar trebui să stimuleze inovația, adoptarea tehnologiei digitale, performanța educațională și dinamismul afacerilor. Implementarea și monitorizarea eficientă a măsurilor anticorupție rămân, de asemenea, esențiale pentru sprijinirea mediului de afaceri.
Este necesară continuarea reformelor structurale pentru a susține convergența veniturilor
Creșterea robustă din ultimele două decenii a redus decalajul față de standardele de trai din OCDE. Reformele structurale susținute și prudența fiscală sunt necesare pentru a sprijini convergența și stabilitatea macroeconomică.
România a atins o convergență substanțială a veniturilor reale cu țările OCDE în ultimele două decenii, rezultată în urma deschiderii pieței, reformelor de îmbunătățire a produselor și pieței muncii și a unui stat de drept îmbunătățit. Influxul semnificativ de fonduri UE a sprijinit investițiile și modernizarea, în timp ce integrarea completă în Schengen în 2025 a marcat un alt pas înainte în integrarea în UE. Politica monetară a făcut cu succes tranziția la țintirea inflației, contribuind la o inflație mai scăzută și la reducerea volatilității. Procentul datoriei publice a rămas relativ scăzută până de curând, în timp ce sectorul financiar a fost consolidat semnificativ.
În ciuda progreselor notabile, România continuă să se confrunte cu provocări persistente și ar trebui să își mențină ritmul reformelor. De la Studiul Economic din 2024, printre reformele cheie se numără o reformă a pensiilor care leagă vârsta de pensionare de speranța de viață, eliminarea mai multor scutiri de impozite și regimuri fiscale preferențiale, progrese în domeniul infrastructurii digitale și al e-guvernării și inițierea unor reforme majore în domeniul educației. Pentru a consolida aceste realizări, România ar trebui să îmbunătățească planificarea strategică și supravegherea în cadrul guvernului, să reducă fragmentarea instituțională, să îmbunătățească conformarea fiscală și stabilitatea legislativă și să asigure o implementare reală a reformelor. Consolidarea furnizării serviciilor publice în toate regiunile este, de asemenea, esențială pentru abordarea disparităților regionale.
Activitatea economică a încetinit, în timp ce inflația rămâne peste țintă
Creșterea economică este limitată de nevoia urgentă de a restabili echilibrele fiscale și de o cerere externă mai scăzută. Fluxurile de investiții ale UE pot contribui la susținerea economiei pe termen scurt. Politica monetară va trebui să rămână restrictivă până când inflația va reveni la țintă.
În ciuda rezilienței solide din timpul pandemiei și a crizei energetice declanșate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, activitatea economică a României a început să piardă din avânt. Aceasta a încetinit în 2024 și 2025, reflectând o cerere externă mai slabă și, din 2025, efectele de scădere asupra activității interne ca urmare a consolidării fiscale. Investițiile publice rămân susținute de o finanțare substanțială din partea UE, în timp ce investițiile private au scăzut accelerat. Inflația a scăzut de la criza energetică, dar rămâne semnificativ peste țintă. Creșterea puternică a salariilor din ultimii ani a alimentat inflația de bază și a adăugat presiune asupra competitivității costurilor.
Politica fiscală aduce provocări pentru conduita politicii monetare. Politica monetară ar trebui să mențină ratele dobânzilor constante până când inflația de bază arată o tendință descendentă clară către țintă. Împrumuturile din sectorul privat au crescut, deși îndatorarea generală a sectorului privat rămâne scăzută conform standardelor OCDE. Monitorizarea atentă și o reglementare mai strictă a segmentelor vulnerabile, precum împrumuturile corporative denominate în euro și împrumuturile garantate de guvern, vor fi importante pentru a proteja stabilitatea financiară.
Creșterea PIB-ului este preconizată că va rămâne sub potențial pe termen scurt, la 1,0% în 2026, înainte de a câștiga avânt în 2027. Se preconizează că inflația va rămâne ridicată până la mijlocul anului 2026, urmând să scadă treptat pe măsură ce impactul măsurilor fiscale se va estompa. Este de așteptat ca politicile salariale recente, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public și absența ajustărilor salariului minim, să limiteze creșterea salariilor pe termen scurt.
Riscurile de perspectivă rămân semnificative. Pe plan intern, deși consolidarea fiscală ar putea afecta creșterea mai mult decât se așteaptă în prezent, eșecul restabilirii sustenabilității fiscale ar putea submina încrederea investitorilor și ar putea întârzia accesul la finanțarea UE. Absorbția lentă a fondurilor UE, în special în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, poate, de asemenea, să frâneze creșterea. În schimb, disciplina fiscală, absorbția rapidă a fondurilor UE și implementarea completă a Planului de redresare și reziliență (PNRR) ar putea consolida încrederea investitorilor și creșterea. Deși România are o expunere directă limitată la tensiunile comerciale globale, integrarea sa în lanțurile valorice ale UE o face vulnerabilă la șocuri externe.
Menținerea sustenabilității fiscale este crucială
Finanțele publice ale României s-au deteriorat puternic, prezentând riscuri pentru sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Evitarea acestui lucru va necesita eficientizarea cheltuielilor publice, precum și extinderea bazei de impozitare și îmbunătățirea conformării fiscale. De asemenea, pentru a asigura disciplina fiscală, va fi necesară consolidarea planificării fiscale pe termen mediu.
Deficitul bugetar este ridicat, ajungând la 9,3% din PIB în 2024. Datoria publică, deși încă relativ scăzută în comparație cu OCDE, a crescut cu 20 de puncte procentuale față de perioada pre-pandemică, ajungând la 55% din PIB în 2024 și continuând pe o traiectorie ascendentă. Ca răspuns, România a implementat o serie de măsuri de consolidare fiscală în 2025, menite să corecteze dezechilibrele fiscale. Deși aceste măsuri marchează un progres important, eforturi susținute în următorii ani vor fi necesare pentru a reduce semnificativ deficitul și a plasa datoria publică pe o traiectorie descendentă fermă.
România trebuie să crească eficiența cheltuielilor pentru a consolida finanțele publice și a sprijini creșterea. Recenta reformă a pensiilor - în special prin creșterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale și introducerea de noi reguli de indexare - este un pas pozitiv către îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii și încurajarea participării forței de muncă. Consolidarea managementului investițiilor publice și prioritizarea și accelerarea absorbției fondurilor UE rămân, de asemenea, priorități pentru a stimula creșterea. În același timp, România se confruntă cu o presiune tot mai mare privind creșterea cheltuielilor de sănătate, educație, asistență socială și inovare, pentru a sprijini o creștere incluzivă. Salariile din sectorul public reprezintă o pondere tot mai mare din cheltuielile guvernamentale, ceea ce necesită un control mai strict.
Măsurile privind veniturile ar trebui să vizeze extinderea bazei de impozitare și îmbunătățirea conformării fiscale. Taxele de mediu și cele pe proprietate rămân subutilizate și ar trebui consolidate. Cota unică pe venitul persoanelor fizice și suma neimpozabilă mică, împreună cu contribuțiile sociale ridicate, conduc la lipsuri financiare mari pentru persoanele cu venituri scăzute și limitează redistribuirea resurselor și oferta de forță de muncă în cazul lucrătorilor cu venituri scăzute. Reformele menite să sporească echitatea și stimulentele pentru muncă ar putea include creșterea sumei neimpozabile sau introducerea unui credit fiscal pentru veniturile din muncă, alături de o reducere treptată a contribuțiilor sociale. Recenta reducere a pragului de impozitare a microîntreprinderilor este un pas binevenit către consolidarea impozitării societăților. Continuarea digitalizării și analizele de risc ale administrației fiscale pot contribui la îmbunătățirea aplicării legii și a colectării veniturilor.
Deși cadrul bugetar oficial al României este aliniat cu cele mai bune practici ale OCDE, credibilitatea sa a fost slăbită de excepții repetate și decizii ad-hoc privind cheltuielile. Consolidarea credibilității fiscale necesită aplicarea consecventă a regulilor fiscale naționale, susținută de un rol mai puternic al Consiliului Fiscal. Un accent mai mare pus pe planificarea bugetară pe termen mediu împreună cu bugetarea sistematică bazată pe performanță și analiza cheltuielilor, ar consolida responsabilitatea și ar îmbunătăți alocarea resurselor.
Promovarea participării și a unei vieți profesionale mai sănătoase ar atenua provocările demografice
Pentru a compensa declinul forței de muncă cauzat de îmbătrânirea populației și emigrare, participarea pe piața muncii a grupurilor subreprezentate ar trebui crescută. Eforturile politice ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea educației și formării profesionale pentru tinerii inactivi, eliminarea barierelor pentru femei și lucrătorii în vârstă și promovarea unei vieți profesionale mai lungi și mai sănătoase.
Forța de muncă din România se reduce din cauza îmbătrânirii rapide a populației și a emigrării susținute. Se preconizează că rata de dependență a persoanelor în vârstă va crește în continuare cu 20 de puncte procentuale până în 2050, punând o presiune tot mai mare pe piața muncii, sistemele de pensii și finanțele publice. În același timp, mai multe grupuri sunt subreprezentate pe piața oficială a muncii, inclusiv tinerii cu calificare scăzută, femeile și persoanele în vârstă.
Inactivitatea tinerilor este mai mare decât în majoritatea țărilor OCDE, reflectând și un decalaj accentuat între mediul urban și cel rural. Abordarea acestei provocări necesită îmbunătățiri cuprinzătoare în întregul sistem de învățământ de la extinderea accesului la educație timpurie și secundară de calitate până la consolidarea formării profesionale și a tranziției către forța de muncă. De asemenea, vor fi necesare un sprijin financiar specific pentru familiile vulnerabile și politici active mai eficiente pe piața muncii.
Participarea scăzută a femeilor la forța de muncă reflectă barierele de gen în calea ocupării forței de muncă – inclusiv normele culturale – și rolurile inegale de îngrijire. Extinderea sistemului formal de îngrijire a copiilor și reducerea treptată a concediului parental generos ar putea încuraja mamele să se întoarcă la muncă. Politicile active specifice privind piața muncii și măsurile mai puternice de combatere a discriminării la locul de muncă pot, de asemenea, contribui la creșterea participării femeilor la forța de muncă.
Participarea lucrătorilor în vârstă trebuie îmbunătățită, inclusiv prin rezultate mai bune în materie de sănătate. Reforma pensiilor, combinată cu învățarea pe tot parcursul vieții și cu formule flexibile de lucru, ar contribui la susținerea participării lor pe piața muncii. Promovarea unei îmbătrâniri mai sănătoase este, de asemenea, cheie pentru susținerea participării. Consolidarea prevenției, a asistenței medicale primare și a detectării precoce sunt esențiale pentru îmbunătățirea rezultatelor generale în materie de sănătate. Promovarea unui stil de viață mai sănătos și consolidarea stimulentelor pentru reducerea comportamentelor riscante, cum ar fi prin reglementarea mai strictă a vânzării și comercializării alimentelor nesănătoase, tutunului și alcoolului, ar contribui la reducerea presiunii asupra sistemului de sănătate. Extinderea rolurilor preventive ale medicilor de familie și a coordonării îngrijirii, alături de îmbunătățirea accesului la asistență medicală de calitate pentru populațiile vulnerabile, este esențială pentru o furnizare mai eficientă a serviciilor.
Gestionarea mai eficientă a imigrației în creștere din țările terțe necesită reformarea sistemului de cote și a testelor de pe piața muncii. De asemenea, sunt necesare eforturi mai susținute pentru a sprijini integrarea pe piața muncii a imigranților români care se întorc, inclusiv printr-un portal integrat dedicat.
Expunerea puternică la schimbările climatice impune creșterea rezilienței
Schimbările climatice exercită o presiune tot mai mare asupra activității economice și a bunăstării sociale. Accelerarea măsurilor de adaptare – cum ar fi îmbunătățirea întreținerii apărării împotriva inundațiilor, extinderea acoperirii asigurărilor în caz de dezastru și o gestionare îmbunătățită a apei – este esențială pentru a proteja populațiile vulnerabile și infrastructurile critice.
România este extrem de expusă încălzirii globale și fenomenelor meteorologice extreme, în special valurilor de căldură, secetelor și inundațiilor râurilor. Acestea prezintă riscuri umane și economice semnificative: costurile economice legate de climă s-au ridicat la 6% din PIB între 1980 și 2023. Amploarea pagubelor viitoare va depinde de capacitatea guvernului de a anticipa și de a răspunde la impactul climatic. Deși Strategia Națională de Adaptare la Schimbările Climatice 2024-2030 a României oferă un cadru de politici solid, există încă lacune substanțiale în implementare, ceea ce necesită acțiuni politice mai decisive în domenii precum protecția împotriva inundațiilor, gestionarea apei și adaptarea în agricultură.
România a înregistrat progrese în gestionarea inundațiilor în conformitate cu Directiva UE privind inundațiile, dar multe sisteme de apărare rămân în stare proastă. Un plan național de întreținere ar putea ajuta la prioritizarea măsurilor, la clarificarea costurilor și a etapelor de implementare, și la promovarea unor soluții flexibile, eficiente din punct de vedere al costurilor și bazate pe natură. Consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri în planificarea utilizării terenurilor este esențială pentru a preveni construcțiile în zonele predispuse la inundații, necesitând o aplicare mai strictă a reglementărilor și interdicții clare privind dezvoltarea în zonele cu risc ridicat. Pentru proprietățile existente, sunt necesare precizarea obligatorie a riscului de inundații în tranzacții și stimulente mai puternice pentru îmbunătățirea rezilienței. Creșterea gradului de utilizare a asigurării obligatorii împotriva riscurilor de dezastre este, de asemenea, esențială.
România se confruntă deja cu deficit localizat de apă, o provocare care se va intensifica probabil odată cu schimbările climatice. Pierderile de apă cauzate de infrastructura îmbătrânită și irigațiile ineficiente sunt agravate de nivelul scăzut de tratare a apelor uzate și de reutilizarea limitată a apei. România ar trebui să modernizeze infrastructura de apă, să modernizeze sistemele de tratare și să promoveze reutilizarea apei, abordând în același timp ineficiențele în utilizarea apei. Practicile agricole inteligente din punct de vedere climatic pot reduce presiunea asupra sectorului agricol. În domeniul locuințelor, o mai bună direcționare a stimulentelor pentru renovări rezistente la schimbările climatice ar trebui să fie însoțită de un cadru de guvernanță mai eficient pentru programele de renovare. Per total, realizarea acestor priorități va necesita un angajament susținut, coordonare intersectorială și o finanțare stabilă pe termen lung.
Sunt necesare eforturi suplimentare de atenuare a schimbărilor climatice, în sinergie cu măsurile de adaptare, pentru a îndeplini obiectivele convenite de reducere a emisiilor. Prioritățile cheie includ consolidarea prețurilor la carbon, extinderea generării de energie electrică cu emisii reduse de carbon, concomitent cu eliminarea treptată a combustibililor fosili, ecologizarea transporturilor prin creșterea taxelor pe combustibili și vehicule și îmbunătățirea eficienței energetice în mobilitatea urbană și în clădiri.
Consolidarea competitivității pentru a spori beneficiile integrării globale și a avansa în lanțul valoric
România a făcut progrese semnificative în integrarea pe piața globală în ultimele decenii. Pentru a menține această direcție, trebuie să abordeze provocările structurale persistente – în special în inovare, digitalizare, educație și dinamism al afacerilor – care continuă să limiteze productivitatea și potențialul său economic.
România și-a extinsintegrarea pe piețele globale, obținând câștiguri substanțiale de productivitate, facilitând transferurile de tehnologie și extinzând accesul pe piață. Investițiile străine directe au fost un factor cheie al acestui proces. Cu toate acestea, există în continuare un potențial semnificativ de consolidare a legăturilor cu investitorii străini și de sporire a conținutului de valoare adăugată internă al comerțului prin îmbunătățirea capacității de absorbție a economiei. Nivelurile persistent scăzute de inovare și de nivel de educație, împreună cu deficitele de infrastructură rămase, continuă să limiteze competitivitatea economică a României.
Deși infrastructura digitală este puternică și continuă să se îmbunătățească, utilizarea tehnologiilor digitale și capacitatea de inovare sunt împiedicate de competențe digitale limitate și de capacități manageriale insuficiente. Îmbunătățirea eficienței și accesibilității stimulentelor fiscale existente pentru C&D, împreună cu furnizarea de informații digitale ușor de utilizat și mecanisme de finanțare, precum și perfecționarea continuă a competențelor digitale, ar putea consolida semnificativ capacitatea firmelor de a beneficia de transformarea digitală. Accesul limitat la finanțare necesită promovarea în continuare a programelor de formare și mentorat pentru a consolida alfabetizarea financiară și practicile de raportare ale IMM-urilor.
Trecerea către activități cu valoare adăugată mai mare va necesita dotarea forței de muncă cu competențe avansate. Implementarea reformei educaționale în curs este cheia pentru creșterea nivelului de performanță, reducerea ratelor de abandon școlar și îmbunătățirea rezultatelor învățării. Acest lucru ar trebui susținut prin realizarea creșterilor de finanțare planificate și prin îmbunătățirea planificării strategice în cadrul guvernului pentru a direcționa mai bine resursele și a asigura monitorizarea eficientă a progresului reformei. Îmbunătățirea calității și relevanței învățământului profesional va necesita programe de învățământ îmbunătățite, programe orientate către piața muncii și căi mai clare către învățământul superior. De asemenea, ar trebui depuse eforturi pentru a face accesul la învățământul terțiar mai incluziv. O participare mai largă la învățarea adulților ar contribui la promovarea dezvoltării competențelor pe tot parcursul vieții.
România a înregistrat progrese semnificative în raționalizarea și digitalizarea înregistrării comerțului și rămâne foarte deschisă în industriile de rețea, precum și în mediul comercial și de investiții. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a simplifica și digitaliza cadrul de licențiere a afacerilor, pentru a reduce și mai mult sarcina administrativă asupra întreprinderilor. Ponderea mare a firmelor neviabile dar încă operaționale evidențiază, de asemenea, necesitatea de a îmbunătăți cadrul de insolvență, în special în ceea ce privește mecanismele de restructurare și procedurile judiciare. Consolidarea eficienței și accesibilității achizițiilor publice rămâne, de asemenea, o prioritate cheie. România a înregistrat progrese în ceea ce privește reformele ambițioase de integritate, inclusiv recenta consolidare a cadrelor sale pentru lobby și de pre-angajare și post-angajare în sectorul public. Eficiența implementării și monitorizării va fi esențială pentru susținerea acestor reforme.
România a stabilit planuri ambițioase pentru a acoperi lacunele existente în infrastructura de transport. Absorbția ridicată a fondurilor UE va fi esențială pentru stimularea investițiilor, alături de îmbunătățirea întreținerii drumurilor. Venituri stabile ar trebui asigurate prin implementarea sistemului de taxe planificat pentru vehiculele grele de marfă (TollRo) și prin stabilirea unor taxe suplimentare de utilizare a drumurilor pentru vehiculele de pasageri. De asemenea, ar fi benefică mutarea unei cantități mai mari de mărfuri de la transportul rutier la cel feroviar, susținută de modernizarea rețelei feroviare. În plus, guvernanța infrastructurii ar trebui consolidată prin proceduri administrative simplificate și prin sporirea capacității locale.
Principalele CONSTATĂRI și RECOMANDĂRI
Evoluții și politici macroeconomice
După ce deficitul fiscal s-a mărit la 9,3% din PIB în 2024, guvernul a adoptat mai multe pachete importante de consolidare. Cu toate acestea, în lipsa măsurilor specificate după 2026, sustenabilitatea fiscală pe termen lung este în pericol.
Recomandare - Dincolo de implementarea completă a măsurilor de consolidare adoptate recent, este necesară continuarea restricționării cheltuielilor și extinderea bazelor de impozitare pe termen mediu pentru a îndeplini angajamentele fiscale.
Inflația totală și cea de bază rămân cu mult peste banda de toleranță a țintei de 2,5% ±1 punct procentual.
Recomandare - Reluarea reducerilor ratei dobânzii de politică monetară numai după ce inflația se află pe o traiectorie descendentă clară spre ținta de inflație.
Împrumuturile corporative garantate de guvern prezintă niveluri mai ridicate de depreciere.
Recomandare - Eliminarea treptată a schemelor de garantare a împrumuturilor publice pe scară largă.
Utilizarea revizuirilor cheltuielilor în procesele bugetare este încă într-un stadiu incipient.
Recomandare - Consolidarea bugetării bazate pe performanță și a revizuirii cheltuielilor și integrarea lor sistematică în procesul bugetar.
Masa de salarii din sectorul public reprezintă o mare parte din cheltuieli, iar creșterile salariale ad-hoc subminează sustenabilitatea fiscală, slăbind în același timp legăturile dintre salarii și performanță.
Recomandare - Consolidarea controlului asupra masei salariale din sectorul public, în special prin adoptarea unei formule transparente și prudente din punct de vedere fiscal pentru creșterile salariale.
Conformarea fiscală scăzută și eludarea acesteia pe scară largă limitează colectarea veniturilor, cu un decalaj ridicat în privința TVA. Subraportarea veniturilor este frecventă în rândul grupurilor cu venituri mici.
Recomandare - Consolidarea colectării impozitelor prin digitalizarea și modernizarea administrației fiscale, îmbunătățirea instrumentelor de gestionare a impozitelor pe baza analizei de risc și consolidarea capacității personalului de a efectua controale pornind de la astfel de analize.
Impozitele pe proprietate, care sunt printre cele mai puțin dăunătoare creșterii economice, sunt scăzute în comparație cu țările OCDE.
Recomandare - Creșterea treptată a veniturilor din impozitele recurente pe proprietățile imobiliare prin bazarea impozitării pe valoarea de piață și prin creșterea ratelor de impozitare.
Promovarea unei participări mai mari la piața muncii și a unei vieți profesionale mai sănătoase
Mulți șomeri nu sunt înregistrați la serviciile publice de ocupare a forței de muncă, crescând riscul de deconectare pe termen lung de la piața muncii. Programele active de ocupare a forței de muncă sunt subfinanțate, cu o formare limitată și prost direcționată.
Recomandare - Intensificarea eforturilor serviciilor publice de ocupare a forței de muncă de a activa persoanele inactive, simultan cu extinderea accesului la formarea profesională de înaltă calitate, relevantă pentru piața muncii.
Ratele scăzute de înscriere în sistemul de îngrijire a copiilor și de educație timpurie, în special în mediul rural, provin din lacunele în furnizarea acestor servicii.
Recomandare - Extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și educația timpurie la prețuri accesibile și, pe măsură ce disponibilitatea se îmbunătățește, reducerea treptată a duratei concediului.
Ratele mortalității din cauze prevenibile sunt ridicate. Aproape jumătate din totalul deceselor din România sunt legate de factori de risc comportamental, evidențiind accentul insuficient pus pe prevenire.
Recomandare - Promovarea comportamentelor mai sănătoase prin înăsprirea reglementărilor privind vânzarea și comercializarea alimentelor nesănătoase, a tutunului și a alcoolului și luând în considerare creșterea taxelor pe tutun și alcool.
Integrarea pe piața muncii a persoanelor repatriate este împiedicată de servicii slabe și dispersate și de proceduri complicate de recunoaștere a calificărilor și experienței străine.
Recomandare - Crearea unei platforme online care să centralizeze serviciile de integrare, pentru a sprijini relocarea persoanelor repatriate, căutarea unui loc de muncă și recunoașterea calificărilor străine.
Creșterea rezilienței la riscurile climatice
Un număr tot mai mare de proprietăți și infrastructură sunt expuse riscurilor legate de climă. Practicile de planificare a utilizării terenurilor nu reușesc adesea să incorporeze sistematic considerațiile privind riscul climatic.
Recomandare - Consolidarea aplicării reglementărilor legate de inundații și alte riscuri climatice în planificarea utilizării terenurilor, inclusiv interzicerea explicită a construcțiilor în zonele cu risc ridicat.
Deși asigurarea împotriva dezastrelor este obligatorie pentru gospodării, acoperirea și aplicarea acesteia sunt scăzute.
Recomandare - Creșterea gradului de utilizare a asigurării obligatorii împotriva dezastrelor pentru gospodării prin creșterea gradului de conștientizare, clarificarea obligațiilor și impunerea conformității.
Tratarea deficitară a apelor uzate, politicile limitate de reutilizare a apei și pierderile mari din sistemele de apă îmbătrânite solicită resursele de apă dulce.
Recomandare - Îmbunătățirea tratării apelor uzate și asigurarea conformității depline cu reglementările UE, valorificând pe deplin finanțarea UE și pe cea internă.
Fondul locativ din România se confruntă cu riscuri climatice semnificative și suferă de reziliență și eficiență energetică scăzute, din cauza izolației termice deficitare și încălzirii și răcirii ineficiente.
Recomandare - Stabilirea unui cadru de management mai eficient pentru programele de renovare a locuințelor, inclusiv o coordonare îmbunătățită între nivelurile de guvernanță și valorificarea pe deplin a finanțării UE disponibile.
Consolidarea competitivității României
Cercetarea și dezvoltarea slabă din mediul de afaceri împiedică IMM-urile locale să inoveze și să creeze valoare.
Recomandare - Îmbunătățirea accesului la informații privind stimulentele fiscale și granturile publice pentru cercetare și dezvoltare, și luarea în considerare a acordării de credite fiscale pentru cercetare și dezvoltare în cazul IMM-urilor.
Intermedierea financiară bancară și piețele de capital rămân subdezvoltate, în timp ce instrumentele financiare alternative nebancare sunt limitate, ceea ce reduce atât accesul la finanțare, cât și cererea de finanțare.
Recomandare – Consolidarea alfabetizării financiare și a raportării financiare a IMM-urilor prin programe de formare și mentorat specifice.
Ratele de abandon școlar în învățământul profesional sunt foarte mari. Sistemul oferă căi limitate către alte filiere educaționale.
Recomandare - Consolidarea colaborării sistematice cu organismele din industrie în proiectarea și implementarea programelor profesionmale duale. Îmbunătățiți căile de la VET la învățământul superior.
În ciuda progreselor, autorizarea afacerilor rămâne greoaie, cu termene neclare și lungi.
Recomandare – Stabilirea de proceduri și termene clare pentru licențierea afacerilor și îmbunătățiți transparența și accesul online la toate cerințele de licențiere.
Achizițiile publice au o bază juridică solidă, dar sunt împiedicate de accesul limitat, lipsa de standardizare și modificările legislative frecvente.
Recomandare - Îmbunătățirea predictibilității, clarității și standardizării achizițiilor publice.
Persistă lacune semnificative în infrastructura de transport. Planificarea și execuția deficitară a proiectelor duc la întârzieri și depășiri de costuri.
Recomandare - Optimizarea procedurilor administrative și a capacității locale de a planifica și implementa proiecte de infrastructură.
România a înregistrat progrese în ceea ce privește reformele ambițioase de integritate, inclusiv recenta consolidare a cadrelor sale pentru lobby și pre-angajare și post-angajare în sectorul public. Implementarea eficientă a măsurilor de integritate rămâne o provocare.
Recomandare - Consolidarea capacității instituțiilor și a funcționarilor cu roluri de integritate pentru a sprijini implementarea eficientă, inclusiv a cadrelor recent reformate de lobby și angajare în sectorul public.
