Președintele Klaus Iohannis a retrimis, luni, spre reexaminare Parlamentului legea, votată de toate partidele, prin care a fost eliminată orice limită maximă de cheltuieli pentru activități sportive în cazul autorităților locale și a fost stabilit că autoritățile locale pot decide singure orice procent din buget doresc să îl cheltuiască în acest scop.
”Din perspectiva sistematizării normelor și a respectării cerințelor de tehnică legislativă, considerăm că aceste dispoziții ar trebui incluse în capitole distincte, cu reglementări specifice, care să vizeze finanțarea acestor activități sportive. Totodată, aceste reglementări referitoare la posibilitatea autorităților publice locale de a aloca sume din bugetele proprii către structuri sportive ar trebui corelate cu dispozițiile referitoare la organizarea și funcționarea administrației publice locale, în special cu cele care prevăd autonomia financiară a acestora exercitată pe baza și în li mitele prevăzute de Legea administrației publice locale nr. 215/2001”, arată președintele Iohannis.
Guvernul a stabilit, în luna mai, prin ordonanță de urgență, că autoritățile locale pot aloca ”maximum” 5% din bugetul propriu pentru cluburi sportive, dar senatorii au aprobat, în septembrie, înlocuirea cuvântului ”maximum” cu ”minimum”, astfel încât să permită autorităților să aloce oricât peste 5%, chiar și întreg bugetul, pentru sponsorizarea sportului, inclusiv pentru cluburi private. Camera Deputaților, cu susținerea tuturor partidelor, a eliminat la mijlocul lunii decembrie orice limită și a stabilit că autoritățile locale pot decide singure orice procent din buget doresc să îl cheltuiască în acest scop.
Guvernul stabilise, inițial, că autoritățile administrației publice locale ”pot aloca” sume pentru finanțarea activității sportive ”în limita a maximum 5% din bugetul aprobat”.
Conform ordonanței, este vorba de finanțarea activității structurilor sportive, cu calitatea de ordonator de credite, din subordinea acestor autorități, dar și de finanțarea cluburilor sportive de drept public sau privat din acele localități sau unități administrativ-teritoriale, diverselor programe sportive de interes local, județean sau național, respectiv premierea performanțelor din concursuri naționale sau internaționale.
Profit.ro a relatat pe larg că mai mult de jumătate din cluburile din prima ligă de fotbal din România sunt finanțate parțial, dacă nu chiar integral, de autoritățile locale.
Actul normativ mai stabilește că sportivii vor fi plătiți exclusiv în baza unui contract de activitate sportivă, în care trebuie stipulată valoarea drepturilor bănești cuvenite, pe un model stabilit prin ordin comun de miniștri. Președintele Iohannis susține că și unele din aceste prevederi nu ar fi clare și predictibile.
”Astfel, deși prin modificarea de la art. I pct. 1 al legii aflate la promulgare, legiuitorul a urmărit să instituie o posibilitate pentru sportivii de performanță de a încheia cu o structură sportivă un contract de activitate sportivă și nu o obligație, prin normele introduse la art. I pct. 2 al legii aflate la promulgare se poate interpreta că se instituie o condiționare pentru sportivii de performanță care își vor putea desfășura activitatea doar dacă sunt autorizați de federația sportivă națională pe ramură de activitate și doar dacă această federație înregistrează contractul de activitate sportivă. De asemenea, din mod ul de redactare a acestor prevederi nu rezultă cu claritate care este scopul autorizației emise de către federația sportivă pe ramură de activitate”, arată șeful statului.
Președintele semnalează și că structurile sportive, persoane juridice de drept privat nu pot primi în administrare sau în folosință gratuită bunuri proprietate publică.
”La art. I pct. 8 din legea supusă reexaminării - art. 30 din Legea nr. 69/2000 - se reglementează dreptul structurilor sportive de a primi, după caz, spre administrare sau în folosință gratuită, conform legislației în vigoare, imobile care deservesc activitatea sportivă, baze și instalații sportive. Întrucât legea nu face distincție între bunurile proprietate publică și bunurile proprietate privată ale statului sau unităților administrativ teritoriale, apreciem că prevederea este neclară”, arată Iohannis în cererea de reexaminare.
