„Bugetul pe 2026 marchează o etapă crucială în ajustarea fiscală a României. Având în vedere imperativul consolidării, autoritățile au ales o combinație pragmatică de creșteri de impozite, control strict al cheltuielilor curente și un program ambițios de investiții, finanțat de UE”, arată economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Deficitul bugetar cash ar trebui să scadă la 6,2% din PIB în acest an, potrivit draftului de buget, de la 7,6% în 2025 și 8,7% în 2024. În termeni ESA, ajustarea este și mai pronunțată față de 2024, de la 9,3%, la 7,8% în 2025 și 6% în anul curent.
Creșterea economică este estimată de guvern la 1% în acest an, cu o inflație medie de 6,5%. ING consideră că dinamica economiei ar putea fi mai redusă, la 0,6%, mai ales având în vedere startul slab de an în ceea ce privește vânzările cu amănuntul, care au scăzut cu 3,7% lunar și 6,5% anual în ianuarie – cea mai slabă primă lună de după 2010.
Totodată, ING estimează că inflația ar putea fi mai ridicată, la o medie de 7,6%, cu riscuri să fie și mai ridicată, având în vedere creșterile recente ale cotațiilor la petrol.
Astfel, ING se așteaptă ca în cele din urmă creșterea nominală a PIB să fie în zona așteptată de guvern – lucru relevant pentru deficit -, dar ca mixul dintre inflație și creștere să fie mai nefavorabil.
Veniturile sunt proiectate să urce de la 34,7% la 36% din PIB, pe fondul creșterilor de taxe adoptate anul trecut: creșterea TVA de la 19% la 21% și unirea ratelor reduse la 11%, creșterea accizelor, creșterea taxelor locale, extinderea contribuțiilor la sănătate la pensiile peste un anumit nivel și pentru unele venituri non-salariale, precum și înăsprirea regulilor pentru microîntreprinderi, cu reducerea pragului eligibil de rulaj.
ING avertizează că riscurile de execuție a planului guvernului de a crește încasările ca pondere în PIB rămân semnificative, având în vedere istoricul de slabă colectare a taxelor și baza pusă în îmbunătățirea proceselor administrative.
Pe partea de cheltuieli, ING notează menținerea ponderii în PIB foarte aproape de nivelul de anul trecut, la 43,3%, cu un control al cheltuielilor curente.
Salariile în sectorul public și pensiile sunt practic la nivelul de la finele lui 2025, notează ING, în timp ce cheltuielile cu bunurile și serviciile, subvențiile și transferurile sunt strict controlate.
„Această abordare reflectă strategia utilizată în episoadele anterioare de consolidare, mutând povara ajustării de la investiții către cheltuielile curente”, arată ING.
Investițiile ar urma să ajungă la un nivel record de 8% din PIB sau 164 miliarde de lei, finanțate în mare măsură din fonduri europene, inclusiv PNRR, care a intrat în ultimele luni pentru cele mai multe proiecte.
Economiștii cred că investițiile vor sprijini creșterea pe termen mediu și vor crește potențialul economiei, contracarând efectele negative ale consolidării fiscale.
„Deși cifrele principale sunt în general credibile, succesul strategiei va depinde în cele din urmă de voința politică și de capacitatea administrativă. 2026 va fi un an decisiv pentru restabilirea sustenabilității fiscale, protejând în același timp creșterea pe termen mediu”, arată ING.
Analiștii consideră riscurile politice „foarte relevante”, având în vedere că planul de consolidare fiscală se întinde pe mai mulți ani – reducerea deficitului se va face gradual, cu câte circa 1 punct procentual anual din 2027, până la 3,2% din PIB în 2029.
Alte riscuri vin din mediul extern, inclusiv o creștere slabă în zona euro sau un șoc nou al prețurilor la energie, care ar putea afecta atât creșterea PIB, cât și veniturile fiscale.
Totodată, riscuri vin și din întârzierea absorbției „critice” a fondurilor UE, care ar pune presiune pe finanțare și creștere.
Datoria publică este așteptată să crească la 61,8% în acest an și să urce la 63,9% din PIB în 2029. Nivelul rămâne gestionabil în contextul european, arată ING, dar reduce spațiul fiscal al României și crește sensibilitatea la șocurile asupra creșterii economice sau la cele de finanțare.
